Liderul opoziției din Ungaria promite reluarea fondurilor europene, însă provocările persistă
Alegerile parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, ar putea marca o schimbare politică majoră, pe fondul ascensiunii liderului opoziției, Péter Magyar, potrivit Politico.
Potrivit sondajelor recente, acesta are șanse reale să învingă partidul de guvernământ Fidesz și să pună capăt celor 16 ani de dominație ai premierului Viktor Orbán.
Chiar și în cazul unei victorii, noul guvern ar trebui să gestioneze un dosar complex: deblocarea a aproximativ 17 miliarde de euro din fonduri europene înghețate.
În timpul campaniei electorale, Magyar a insistat asupra necesității relansării relațiilor dintre Budapesta și instituțiile europene, deteriorate în ultimii ani din cauza preocupărilor privind statul de drept și corupția.
El a promis că va acționa rapid pentru a debloca aceste fonduri, esențiale pentru economia țării.
„Tisza va aduce acasă fondurile UE. Pentru a le debloca, vom avea un PNRR finalizat până la sfârșitul lunii august. Vom discuta cu partenerii europeni cum să îl implementăm, ținând cont și de rezultatele alegerilor și de ceea ce vom găsi după Fidesz, odată ajunși la guvernare”, a declarat Márton Hajdu, responsabil pentru afaceri europene în cadrul partidului Tisza.
Blocarea fondurilor europene este legată de ceea ce instituțiile UE consideră a fi derapaje democratice în Ungaria, inclusiv probleme privind independența justiției și transparența în achizițiile publice. Pentru a accesa banii, Budapesta trebuie să îndeplinească 27 de condiții, denumite „super milestones”.
Comisia Europeană a transmis că aceste cerințe nu depind de rezultatul alegerilor.
„Nu există niciun secret în ceea ce privește condițiile pe care Ungaria trebuie să le îndeplinească pentru a debloca fondurile UE înghețate”, a declarat comisarul european pentru buget, Piotr Serafin.
„Acestea sunt clar stabilite în decizia Consiliului din 15 decembrie 2022 (…) atât guvernul, cât și opoziția sunt pe deplin conștiente de aceste condiții.”
Una dintre cele mai mari provocări pentru un eventual guvern condus de Magyar este timpul. Aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile post-pandemie trebuie accesate până la 31 august 2026, ceea ce impune un calendar extrem de strict pentru implementarea reformelor.
Deși unele progrese au fost deja realizate de guvernul Orbán, un raport al societății civile din 2025 arată că doar 17 dintre cele 27 de condiții au fost complet îndeplinite, iar alte nouă sunt doar parțial realizate.
Un oficial european a declarat, sub protecția anonimatului, că „[cele 27 de obiective] pot fi realizate foarte rapid dacă există voință politică”.
Totuși, dificultățile nu sunt doar administrative. Pentru anumite reforme, inclusiv modificări în sistemul judiciar, ar putea fi necesară o majoritate parlamentară de două treimi — un prag dificil de atins chiar și în cazul unei victorii electorale clare.
În plus, instituțiile controlate sau influențate de actuala putere ar putea încetini procesul legislativ. Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, poate întârzia promulgarea legilor sau le poate trimite Curții Constituționale.
Reprezentanții partidului Tisza susțin că, în cazul unei victorii, relația cu Bruxelles-ul va deveni mai pragmatică. „Va fi o relație pragmatică cu Ursula von der Leyen și Bruxelles-ul (…) ca într-un business reciproc avantajos, bazat pe respectarea angajamentelor”, a declarat europarlamentarul Zoltán Tarr.
Cu toate acestea, chiar și în scenariul unui nou guvern, Comisia Europeană este supusă presiunii de a aplica strict regulile. Un consilier juridic al Curții de Justiție a Uniunii Europene a avertizat anterior că decizia din 2023 de a debloca 10 miliarde de euro pentru Ungaria ar fi fost prematură, deoarece reformele nu fuseseră complet implementate.
În acest context, experții consideră că deblocarea completă a fondurilor va fi un proces gradual.
„Nu cred că ar fi un lucru bun dacă Comisia ar acorda un cec în alb noului guvern ungar”, a afirmat Zselyke Csaky, cercetător la Centre for European Reform.
