Liderii români și internaționali au discutat viitorul României și al Europei la Economist Romania Government Roundtable 2026
La București, în cadrul evenimentului Economist Romania Government Roundtable 2026, desfășurat pe durata a trei zile, au participat șefi de stat, premieri, miniștri, guvernatori de bănci centrale, experți internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri global.
Discuțiile au abordat teme precum securitatea internațională, energie, finanțe, tehnologie, democrație și viitorul integrării europene, într-un context marcat de creșterea tensiunilor geopolitice. Printre participanți s-au numărat președintele României Nicușor Dan, președinta Republicii Moldova Maia Sandu, premierul României Ilie Bolojan, premierul Republicii Moldova Alexandru Munteanu, premierul Albaniei Edi Rama, ministrul român al finanțelor Alexandru Nazare, ministrul energiei Bogdan Ivan, precum și oficiali europeni și internaționali, cum ar fi Enrico Letta, Frans Timmermans, Tarja Jaakkola din partea NATO și economistul Daron Acemoglu.
La eveniment au participat și guvernatori de bănci centrale, printre care Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, alături de reprezentanți ai Băncii Mondiale, Comisiei Europene și ai industriei energetice globale.
În deschiderea reuniunii, președintele României Nicușor Dan a discutat despre evoluția istorică a țării și capacitatea acesteia de adaptare la crizele în curs. El a caracterizat transformarea economică post-1990 drept un proces de recuperare accelerată, afirmând: „Din perspectiva experiențelor negative ale țării în timpul primului și celui de-al doilea război mondial și în timpul erei comuniste postbelice până în 1990, dezvoltarea ulterioară a României trebuie considerată o mare poveste de succes.”
Președintele a prezentat evoluția economică, menționând creșterea PIB-ului și a parității puterii de cumpărare de la 26% în anul 2000 la aproximativ 78% în 2024. El a mai atras atenția asupra riscurilor generate de atacuri hibride și războiul informațional, precum și asupra problemelor internaționale cu impact asupra economiilor europene. Nicușor Dan a vorbit despre nevoia consolidării instituțiilor și a făcut referire la propunerile lui Daron Acemoglu privind reforma structurală, susținând accelerarea integrării pieței unice europene în domeniile energiei, serviciilor financiare și infrastructurii digitale, idee susținută și în raportul lui Enrico Letta.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj înregistrat, în care a discutat despre presiunile externe asupra țării sale și importanța cooperării cu România și Uniunea Europeană. Ea a afirmat: „Încercările Moscovei de a destabiliza Republica Moldova au eșuat, iar Republica Moldova s-a dovedit rezistentă.” Maia Sandu a menționat și rolul Ucrainei în stabilitatea regională, evidențiind sprijinul european ca factor decisiv în procesul de reformă și apropiere de Uniunea Europeană.
Discuțiile au acoperit și subiecte actuale precum pandemia, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și presiunile energetice globale, care au afectat fluxurile comerciale și au crescut volatilitatea piețelor. România se confruntă cu o perioadă de consolidare fiscală și ajustare bugetară, având în vedere instabilitatea economică recentă.
Intervenția guvernatorilor de bănci centrale Mugur Isărescu și Yannis Stournaras a fost un moment central al conferinței. Mugur Isărescu a afirmat: „Pasivitatea nu este o opțiune atunci când lovesc crizele” și a subliniat necesitatea unor politici proactive, inclusiv coordonarea între politica fiscală și cea monetară. Yannis Stournaras a prezentat efectele de durată ale șocurilor energetice asupra presiunilor inflaționiste persistente în Europa, chiar și după eventuale stabilizări ale conflictelor globale.
Într-o sesiune dedicată arhitecturii de securitate a Europei, Tarja Jaakkola, reprezentantă NATO, a detaliat modul în care alianța sprijină dezvoltarea industriei și capacităților de apărare europene. Ea a discutat obiectivele ambițioase de cheltuieli, planurile de reînarmare, achizițiile publice, producția și interoperabilitatea. Ministrul român al Apărării, Radu Miruța, a precizat că 40% din bugetul ministerului său este alocat unor noi investiții în proiecte SAFE. Reprezentanți ai industriei, precum PPC Group și E.ON România, au afirmat că Uniunea Europeană dispune în sfârșit de o strategie de apărare, dar au regretat că nu are o strategie de securitate energetică. Ei au susținut că Europa trebuie să depășească Pactul verde și să instituie o piață unică în domeniul energiei, menționând că lecțiile crizei Rusia-Ucraina nu au fost învățate și că sistemele bazate pe electricitate sunt cele mai bune. În România, a fost subliniată necesitatea unei colaborări mai strânse între sectoarele public și privat.
Pe parcursul celei de-a doua zile, dezbaterile s-au concentrat pe depășirea fragmentării în domeniile politică, apărare, securitate și energie. Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a subliniat poziția strategică a țării la frontiera estică a Europei și a îndemnat Uniunea Europeană să o consolideze prin extinderea spre est și investiții în coridoare energetice. El a afirmat că apărarea, securitatea și dezvoltarea economică sunt inseparabile și că extinderea UE către Balcanii de Vest și Republica Moldova va contribui la securitatea și ponderea economică a Europei. Premierul a spus că provocarea pentru guvernul său este de a aborda lipsa unei bune guvernări, de a asigura stabilitate și creștere economică și de a crește nivelul de trai al cetățenilor săi.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a exprimat acordul față de poziția lui Ilie Bolojan, afirmând că țara sa „face lucruri pe nume și nu doar vorbește” în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
