Israelul a efectuat lovituri aeriene în Iran, în ciuda avertismentelor lui Donald Trump
Luni, 8 iunie 2026, armata israeliană a efectuat atacuri aeriene asupra unor obiective militare din vestul și centrul Iranului.
Loviturile au fost anunțate de surse israeliene și confirmate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), care a raportat explozii în zonele vizate. Atacul a avut loc la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, i-a cerut premierului Benjamin Netanyahu să evite represaliile, pentru a nu compromite negocierile secrete dintre Washington și Teheran.
Ruptura diplomatică dintre Casa Albă și guvernul israelian s-a accentuat, iar piețele financiare au reacționat imediat. Cotația petrolului Brent a crescut cu peste 3%, depășind pragul de 96 de dolari pe baril.
Conflictul a cunoscut o intensificare în ultimele 24 de ore, punând în pericol acordurile de încetare a focului stabilite în primăvară. Duminică, 7 iunie, Israelul a bombardat suburbia Dahiyeh din Beirut, reședința Hezbollah, încălcând de facto planul de armistițiu propus de SUA pentru Liban. Premierul Netanyahu a justificat atacul ca răspuns la lansarea de rachete de către Hezbollah spre nordul Israelului.
Duminică seară, Iranul a ripostat printr-un atac cu rachete balistice asupra unor obiective în Israel, vizând în special baza aeriană Ramat David de lângă Nazaret. Israelul a anunțat că a interceptat proiectilele și că nu s-au înregistrat victime.
Luni, 8 iunie, aviația israeliană a folosit rachete balistice lansate din aer pentru a lovi ținte militare în interiorul Iranului, în ciuda solicitărilor americane de a evita o astfel de acțiune.
Înaintea atacului, Donald Trump a purtat o convorbire telefonică de aproximativ 30 de minute cu Benjamin Netanyahu, în care i-a cerut să oprească acțiunile militare, subliniind că SUA sunt „foarte aproape de a realiza ceva istoric în privința unui acord global de pace”, conform unor surse guvernamentale.
Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Trump a afirmat: „[Atacul Iranului] nu va avea niciun impact asupra acordului. Eu conduc jocul. Eu iau toate deciziile. El [Netanyahu] nu controlează nimic.”
În plus, într-o intervenție la NBC News, Trump a avertizat Teheranul: „Suntem foarte aproape de un acord, altfel îi voi spulbera direct”.
Negocierile de pace aflate în derulare se confruntă cu condiții dure din partea ambelor părți. Iranul solicită ridicarea imediată a sancțiunilor economice internaționale, recunoașterea controlului asupra Strâmtorii Hormuz și eliberarea miliardelor de dolari din activele înghețate. SUA cer garanții că Iranul nu va dezvolta arme nucleare, încetarea sprijinului pentru Hezbollah și rebelii Houthi, precum și utilizarea activelor iraniene pentru repararea daunelor provocate statelor arabe vecine.
Teheranul a respins vehement propunerile economice ale SUA. Ministrul adjunct de externe al Iranului, Kazem Gharibabadi, a declarat că redirecționarea fondurilor iraniene către statele arabe din Golf este „ilegală” și va atrage măsuri severe de răspuns. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammed Baqer Qalibaf, a avertizat că bazele militare americane din regiune și activele israeliene au devenit „ținte legitime” din cauza încălcărilor acordurilor privind Libanul.
Instabilitatea creată a afectat speranțele legate de deblocarea rutelor maritime, iar prețul petrolului Brent a depășit din nou 96 de dolari pe baril. Analiștii financiari avertizează că o escaladare a conflictului într-un război prelungit ar putea conduce la un nou șoc inflaționist al prețului energiei în a doua jumătate a anului 2026.
Pe plan intern, Benjamin Netanyahu se confruntă cu critici din partea opoziției, care îl acuză că folosește această escaladare militară pentru a-și consolida poziția înaintea alegerilor naționale programate în acest an.
