Interceptări în cazul funcționarilor reținuți la Primăria Sector 5 legat de gestionarea gunoaielor
Un subordonat al lui Florin Chioran ar fi persoana prin care s-a primit mita în valoare de 18.000 de euro.
Într-o convorbire interceptată, acesta a menționat că suma solicitată inițial era mai mare, respectiv 24.000 de euro, dar a fost acceptată o sumă mai mică. Discuția a fost purtată cu un presupus reprezentant al unui investitor imobiliar.
Din materialele interceptate reiese reticența subordonatului adjunctului Poliției Locale Sector 5 față de abordarea subiectului legat de cei 24.000 de euro ceruți de la „Gabi” (CG, angajat al societății), sumă din care a primit 18.000 de euro cu ocazia recepției lucrărilor de la imobilele-corpurile A și B. Această reticență se desprinde din expresii precum „nu dezgropăm morții” și „nu prea-mi plac mie astea”. Polițistul local manifestă o rezervă în discuții atunci când interlocutorul se află în autoturism, temându-se probabil de eventuala interceptare a convorbirilor: „nu-mi plac discuțiile astea”.
Ulterior, când discuția continuă în afara mașinii pe aceeași temă, polițistul local îi spune investigatorului sub acoperire să „o lase așa cum a fost aia” și confirmă că nu a fost cum susține interlocutorul (24.000 euro), recunoscând, astfel, primirea unei sume de bani de la CG, dar mai mică decât cea pretinsă. Pe parcursul dialogului, subordonatul lui Chioran subliniază dorința de a-și câștiga întâi încrederea interlocutorului, sugerând că nu este potrivit să discute astfel de subiecte la o primă întâlnire.
La finalul discuției ambientale interceptate, conversația revine asupra sumei de bani, iar polițistul local repetă că nu-i plac aceste discuții, insistând „să o lase așa” și încheind cu „să fie sănătos”.
Redăm o parte din dialogul interceptat:
TM (investigator sub acoperire): „Adică, am… Da, plus ce era de pus înapoi, adică, într-un final, v-am zis: «Omul contează și când mergem să ne facem treaba să se facă treaba și să nu mai existe alte discuții!» Acum, în ceea ce privește relația dumneavoastră cu el…”
IP (polițist local): „Cu cine, cu GABI?”
TM: „Cu GABI!”
IP: „Da.”
TM: „Pe noi ne interesează foarte mult, că noi știm foarte bine câți bani am dat, dar nu știm câți bani au ajuns la dumneavoastră!”
IP: „Nu dezgropăm morții!”
IP: „Păi, ar trebui să dezgropăm morții pentru că e o problemă de a nu avea probleme pe viitor. Deci, GABI ne-a sunat…”
IP: „Așa!”
TM: „… și ne-a zis: «Domn’e, omuʼ vrea 24.000. COSMIN, de unde… Vezi că avem acolo… Du-te și ia!» Ne-a prins, cumva, pe amândoi, cu alte treburi. Da? Și acum, de la discuția cu băieții ăia de la Sectorul 6, ne-am gândit că, pe aceeași chestie, nu au ajuns toți banii la dumneavoastră. Vorbim deschis, adică, nu… Da?!”
IP: „Nu prea-mi plac mie astea!”
TM: „Haideți să ieșim din mașină!”
IP: „Nu prea-mi plac …”
TM: „Nu-i problemă! Fumați?”
IP: „Nu-mi plac discuțiile astea cu …” [neinteligibil]
TM: „Nu-i problemă! Na! E… Practic, suntem în aceeași oală, cum ar veni.” [râde]
IP: „… [expresie obscenă]… Deci, tu îmi spui?! Mă întrebi o chestie… Oricum n-a fost ă…”
TM: „Ideea-i în felul următor: pe noi ne deranjează niște aspecte. Da?! Momentul în care noi avem o discuție cu cineva, așa să fie discuția! Pentru că mă duc și se uită ăla urât sau nu îmi semnează, sau se întâmplă altceva. Corect?”
IP: „Nu. Deci, ca s-o … [se bâlbâie] … închidem.”
TM: „Pentru că eu vreau…”
IP: „M.,, ca s-o… [se bâlbâie] … ca s-o închidem… Las-o așa cum a fost aia. N-a fost ce spui tu. Da? Așa…”
TM: „… [oftează] … m-apucă răul!”
IP: „Și atuncea las-o așa! Da?”
TM: „Păi nu daʼ m-apucă răul pentru că nu-i O.K.”
IP: „Nu măi, gata! Nu, noi să fim sănătoși!”
TM: „Daʼ nu-i O.K. din punctul nostru de vedere, poate pe dumneavoastră v-a mulțumit, dar noi nu vrem să stricăm relațiile.”
IP: „Nu… Deci, dacă… mi-a zis că o să mă sune cineva din partea lui COSMIN. O.K. n-am nicio problemă.”
TM: „Păi, dʼasta am și zis că rămâne discuția, cumva, între noi.”
IP: „Da. Gata!”
TM: „Ați înțeles? Deci, să înțeleg că și-a păstrat obiceiul …”
IP: „Nu știu! Da! Tu-i știi mai bine. Noi ne știm de acum.”
TM: „Păi, nu… eu nu știu mai bine! …” [râde]
IP: „Deci…”
TM: „Dumneavoastră știți mai bine.”
IP: „Las-o așa!”
TM: „Păi, eu aș lăsa-o daʼ…”
IP: „Las-o așa! Las-o așa!”
TM: „Continuăm acuma pe VIILOR…”
IP: „Nicio problemă, suntem… Ai numărul meu de telefon, vorbim oricând.”
TM: „Bun, deci, mai puțin.”
IP: „Ca să înțelegi…”
TM: „Deci, mă interesează! Mai puțin, nu?”
IP: „Deci, e primul nostru contact, nu… Hai să ne câștigăm încrederea unul în altul…”
TM: „O.K. Nu-i problemă! Ideea este că de acum încolo vom discuta doar noi doi, ca să știți.”
IP: „O.K. Gata!”
TM: „Eu nu am fost nici prea direct sau cum considerați dumneavostră. Da? Dar aspectele astea, contează foarte mult.”
IP: „E bine…”
TM: „Dacă, dacă vă raportați la cum gândim noi, în relația cu oamenii și cu relațiile pe care ni le facem pʼacolo, pʼacolo, pʼacolo…”
IP: „Voi să fiți sănătoși! Da?”</p
