Ilie Bolojan își face singur bilanțul după trei luni de reforme: admite scăderea puterii de cumpărare
Premierul Ilie Bolojan a făcut joi seară o evaluare a primelor trei luni de reforme și a recunoscut că măsurile au redus puterea de cumpărare. El a menționat și o țintă pentru deficitul bugetar la sfârșitul acestui an.
Declarațiile au fost făcute joi seară la Euronews.
Premierul a spus că obiectivul pentru deficitul bugetar al României, la sfârșitul acestui an, este de 8,4%. El a caracterizat această țintă astfel: „o țintă de seriozitate”.
El a vorbit despre măsuri luate pentru reducerea deficitului bugetar, printre care creșterea TVA. PSD și-a exprimat intenția de a face o evaluare a acestor măsuri.
Despre scopul măsurilor și impactul lor financiar, Ilie Bolojan a afirmat:
„Măsurile adoptate au fost luate pentru a salva fondurile europene. Suspendarea fondurilor ar fi însemnat intrarea în incapacitate de plată. Faptul că astăzi Consiliul ministrului de Finanțe ne-a aprobat planul revizuit înseamnă că avem încă 10 miliarde de euro până anul viitor, pe care trebuie să le absorbim. Cheltuielile cu salariile au crescut cu 10% față de primul semestru al anului trecut. Am încasat TVA cu 10% mai mult decât în primele luni ale anului, iar în octombrie, pentru prima dată, cheltuielile cu salariile din sectorul public au scăzut — cu 500 de milioane. Am tăiat sporuri și am luat măsuri în educație; sporul pentru condiții vătămătoare a fost diminuat. Efectele care au apărut doar în ultimele trei luni nu pot avea un impact masiv pe tot anul. Ne propunem să încheiem anul cu un deficit de 8,4%. Le demonstrăm creditorilor și Comisiei Europene că România, dacă spune ceva, face. Asta înseamnă încredere și scăderea dobânzilor.”
Întrebat despre scăderea consumului în urma măsurilor de austeritate, Ilie Bolojan a declarat:
„Aceste măsuri au avut un efect de contracție economică. Nu pot să neg asta. Atunci când scazi câștigurile sau crești taxele, produsele se vor scumpi, iar puterea de cumpărare va scădea. Dacă n-am fi făcut aceste lucruri, am fi ajuns în situația în care ne-am fi întrebat dacă putem plăti pensii sau salarii. Acest lucru a fost evitat.”
