Germania, Polonia și România se confruntă cu o amenințare fără precedent: perspectivele unui atac asupra Europei, începând cu arme convenționale

6 Min Citire
Vrei să citești mai des Atlas News în Google?

Țările europene vizate și motivele atacurilor

Politologul Serghei Karaganov susține că Rusia ar putea ataca în 2027 mai multe țări europene, printre care Germania, România și Polonia, în special cu arme convenționale.

Acesta afirmă că Moscova discută deja planuri pentru intensificarea războiului, inclusiv prin lovituri asupra acestor state, care sunt implicate în sprijinirea Ucrainei.

Karaganov a indicat Germania, România și Polonia ca principale ținte în eventualitatea unui atac rusesc, menționând că România este o sursă importantă a livrărilor de arme către Ucraina. Strategul rus a subliniat că Germania este prioritară în lista atacurilor, iar Polonia este menționată cu regret. El consideră că atacurile inițiale vor fi realizate cu arme nenucleare.

Escaladarea războiului și folosirea armelor nucleare

Potrivit lui Karaganov, Rusia ar putea decide să escaladeze conflictul prin aplicarea unor lovituri mai dure nu doar în Ucraina, ci și în țările europene implicate. El avertizează că războiul riscă să ducă la epuizarea Rusiei dacă va continua pe termen lung, motiv pentru care este necesar să se acționeze decisiv.

Publicitate
Ad Image

Politologul a criticat Moscova pentru că nu a folosit încă de la începutul războiului potențialul nuclear, nici măcar în scopuri politice. Karaganov susține că ar fi trebuit să se organizeze exerciții și teste nucleare ca măsuri de escaladare și că, în prezent, Rusia începe să furnizeze arme nucleare pentru diverse mijloace de lansare, inclusiv pentru rachetele din Belarus.

Deși consideră folosirea efectivă a armelor nucleare un „păcat uriaș”, Karaganov afirmă că aceasta ar putea fi justificată în cazul unei prăbușiri a Rusiei sau a unui război termonuclear global. El nu exclude posibilitatea folosirii armelor nucleare împotriva Ucrainei, deși consideră că un astfel de atac ar trebui evitat, având în vedere legăturile apropiate dintre populațiile celor două țări.

Critici privind conducerea războiului și ținte strategice

Karaganov a afirmat că Moscova a greșit prin neatacarea centrelor de decizie de la Kiev, cum ar fi administrația prezidențială și Rada Supremă. El consideră că războiul nu a fost dus suficient de hotărât, ceea ce a condus la pierderi inutile pe ambele părți.

În ceea ce privește armamentul, politologul a menționat racheta Oreșnik, considerată o armă teribilă, mai ales dacă este echipată cu un focos nuclear, și a spus că Rusia trebuie să fie pregătită să o folosească, deși preferă să evite un astfel de scenariu din cauza victimelor civile ce ar rezulta.

Viziuni privind teritoriile ucrainene și relațiile cu Europa

Karaganov a exprimat opinia că regiunile din sudul și estul Ucrainei ar trebui anexate de Rusia, iar restul țării să devină o zonă-tampon neutră. În mod special, el consideră că Odesa ar trebui să aparțină Rusiei, argumentând că este un oraș cu identitate rusă și un nod important pentru transportul armelor.

În schimb, nu susține cucerirea Kievului dacă aceasta ar implica pierderi mari de vieți omenești, afirmând că are amintiri frumoase legate de acest oraș, dar nu dorește o reunificare cu Ucraina contemporană.

Karaganov a calificat Germania drept principala amenințare din Europa, acuzând-o că revine la „vechile ambiții” și că reprezintă o sursă a răului pentru continent. El a precizat că nu consideră Rusia parte a Europei, deși recunoaște existența unor rădăcini spirituale și culturale rusești legate de Europa.

Acuzarea SUA pentru izbucnirea războiului

Politologul a susținut că Statele Unite au provocat deliberat războiul din Ucraina pentru a slăbi Rusia, în perspectiva concentrării atenției americane asupra Chinei. Potrivit lui, Occidentul, în special Washingtonul, a urmărit o înfrângere strategică a Rusiei prin acest conflict și a folosit vânzarea de arme către Europa ca o modalitate de a slăbi atât Rusia, cât și țările europene.

Karaganov și-a exprimat speranța ca liderul rus să nu aibă încredere în fostul președinte american Donald Trump, pe care îl consideră implicat într-o „capcană” numită „spirit de la Anchorage”.

Informații despre Serghei Karaganov

Serghei Karaganov este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un centru de analiză din Rusia în domeniul securității și politicii externe. De asemenea, activează în structuri consultative de pe lângă Consiliul de Securitate al Rusiei. Karaganov se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei pentru sprijinirea și justificarea publică a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Amenințările sale împotriva statelor europene nu sunt noi. În 2023, el susținea că Rusia ar putea folosi câteva arme nucleare împotriva țărilor europene implicate în sprijinirea Ucrainei. În ianuarie 2026, a afirmat că Europa ar putea fi „îndepărtată de pe harta omenirii” și de pe „harta geopolitică și geostrategică” în anumite scenarii. În mai 2026, Karaganov propunea atacuri inițiale cu arme convenționale asupra unor obiective simbolice sau logistice din Europa, urmate de lovituri nucleare dacă țările vizate nu cedează.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *