Fosta platformă Arpechim din Argeș a fost vândută unor companii cu activități variate
Platforma petrochimică din Argeș, fostă Arpechim, unde substanțele derivate din petrol erau transformate în polimeri și compuși chimici folosiți la scară largă, a fost una dintre cele mai mari platforme industriale din România și un punct strategic în lanțul petrochimic național.
Avea o capacitate de rafinare de aproximativ 7 milioane de tone pe an. Aflată în faliment de 7 ani, fosta Arpechim are de anul acesta un nou proprietar, după ce licitațiile de vânzare au fost finalizate.
Societatea avea ca acționar majoritar statul român, dar fără drept de administrare, prin Ministerul Economiei. Tocmai au fost finalizate licitațiile de vânzare a platformei industriale de la Bradu-Argeș, scriu cei de la Profit.ro.
Inaugurată în 1971, societatea avea peste 7.000 de angajați după Revoluția din 1989. Ulterior, în 2011, aceasta a fost închisă complet din cauză că nu mai era rentabilă, pentru ca apoi să fie dispusă demolarea acesteia. Zvonurile care circulau erau acelea că ar putea să fie vândută unor dezvoltatori imobiliari care ar vrea să dezvolte în zonă mai multe cartiere rezidențiale.
Oltchim a intrat în insolvență în 2013, iar după 5 ani, în 2018, activele funcționale de la Râmnicu Vâlcea ale companiei au fost cumpărate de către Chimcomplex Borzești a omului de afaceri Ștefan Vuza, contra sumei de 127 milioane euro plus TVA. După aceea, în 2019, Oltchim a intrat în faliment. Platforma Bradu a fost scoasă inițial la vânzare în bloc, în februarie 2023, la un preț de pornire de aproape 50 milioane euro plus TVA, însă fără succes.
Ulterior, licitațiile de vânzare ″pe bucăți″ a activelor de la Bradu au început în mai 2024 și au avut toate ″deznodământ fericit″, ultima terminându-se recent cu adjudecare. Astfel, cele 9 pachete de active Arpechim au fost adjudecate la prețul total cumulat de peste 21 milioane euro plus TVA. Vânzările nu au fost încă finalizate. ″(…) pentru toate aceste pachete de active adjudecate a fost notificat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului cu privire la comunicarea avizului de conformitate CSAT sau a unui răspuns din care să reiasă că aceste tranzacții nu au nevoie de acest aviz (…)″, scriu cei de la Profit.ro.
Firma Blue Power Proiect SRL, deținută indirect de Mihaela Toma (60%) și Ionuț Dorel Oprea (40%), potrivit termene.ro, a cumpărat zona centrală a platformei Bradu, cu 5,4 milioane euro plus TVA. Societatea a fost înființată în 2022 și are ca obiect principal de activitate dezvoltarea imobiliară.
Următoarea achiziție, de 4,2 milioane euro plus TVA, a fost adjudecată zona Rezervoare 2 a platformei, de către Rengy Development SRL, controlată de Rengy Development Limited din Malta, cu obiect de activitate dezvoltarea de unități de producție de energie regenerabilă; parcuri fotovoltaice în Ucraina, cu putere instalată totală de 160 MW.
Zonele PIP și Extruder ale Bradu au ajuns, pentru suma de 4,08 milioane euro, la producătorul de folii și ambalaje din polietilenă Dodi Plast Tech SRL din Pitești. Fabricantul aparține lui Constantin Dolofan.
Zona PJP de la Bradu a ajuns în posesia companiei de transport și de gestionare a deșeurilor Remat Maramureș SA din Baia Mare, deținută de Paul și Roxana Dumitrescula, pentru suma de 3,4 milioane euro.
Zonele Rezervoare 1 și CTC de la Bradu au intrat în posesia firmei de transporturi de marfă Golden Energy Căteasca SRL din Pitești, a Nicoletei Lazăr, care a plătit 2,5 milioane euro.
Iar zona VICHEM de la Bradu a fost adjudecată de Total Tools Distribution SRL din București, pentru prețul de 500.000 euro.
