George Simion și criza politică din România analizate de POLITICO
Coaliția de guvernare din România se destramă, iar George Simion, liderul partidului de extremă dreapta AUR, câștigă teren în sondaje, ceea ce ar putea destabiliza guvernul condus de Ilie Bolojan și afecta perspectivele economice ale țării.
Publicația POLITICO a publicat o analiză a situației politice din România, evidențiind tensiunile dintre premierul Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal, și partenerii săi de coaliție din Partidul Social Democrat (PSD), care a ieșit recent din coaliție și susține o moțiune de cenzură împotriva guvernului.
PSD critică măsurile dure de austeritate promovate de Bolojan, inclusiv majorările de taxe și înghețarea salariilor din sectorul public, și a anunțat că va colabora cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul de extremă dreapta condus de George Simion, pentru înlăturarea guvernului. În replică, premierul l-a acuzat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că minte în legătură cu disponibilitatea de colaborare cu Simion. PSD susține însă că nu există o alianță politică formală cu AUR, ci doar un vot comun împotriva guvernului.
Cristian Pîrvulescu, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, a declarat: „Cred că acest lucru este foarte periculos pentru democrație”. El a adăugat că încercarea comună de a-l înlătura pe premier ar putea „legitima și normaliza extrema dreaptă”. Votul asupra moțiunii de cenzură este programat pentru 5 mai.
Instabilitatea politică din România are implicații regionale și europene, țara fiind un actor important în Uniunea Europeană și NATO, situată la granița estică a blocului comunitar și găzduind cea mai mare bază militară NATO de pe coasta Mării Negre. România sprijină logistic Ucraina în conflictul cu Rusia, însă partidul lui Simion, care este cotat la aproximativ 35% în sondaje, ar putea opri acest ajutor dacă ajunge la putere. De asemenea, Simion se opune influenței Bruxelles-ului asupra cheltuielilor publice și politicilor comune privind migrația.
Reacția piețelor financiare este un alt punct de interes, având în vedere că România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9% din PIB. Analistul Radu Magdin a afirmat: „Nu ne putem permite o retrogradare” și a subliniat necesitatea rezolvării „într-un mod relativ ordonat” a crizei politice până pe 15 iunie, înainte ca agențiile de rating să-și evalueze situația țării în lunile următoare.
În privința viitorului politic, după votul moțiunii de cenzură, președintele independent și centrist Nicușor Dan va iniția consultări pentru formarea unui nou guvern. O opțiune este continuarea coaliției dintre liberali și PSD, cu un premier independent sau tehnocrat, variantă considerată probabilă de analiști. PSD a declarat că este deschisă la o astfel de colaborare, deși tensiunile dintre partide ar putea complica refacerea coaliției.
Dacă moțiunea de cenzură va fi respinsă, Bolojan ar putea conduce un guvern minoritar, iar PSD ar intra în opoziție alături de naționaliștii lui Simion.
George Simion a declarat pentru Politico că este precaut în privința posibilității de a deveni prim-ministru, fără a exclude această variantă, dar Nicușor Dan a afirmat că nu va accepta partide anti-europene în guvern. Potrivit lui Pîrvulescu, „nu există nicio șansă” ca Simion să devină prim-ministru pe termen scurt, opinie susținută și de Radu Magdin, care a spus că Simion „nu este interesat” de această funcție „în acest moment” și „nu are nicio șansă” să devină premier.
Criza actuală a început la aproximativ zece luni de la preluarea mandatului de către Bolojan, care a impus măsuri dure pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv impozitarea pensiilor, creșterea TVA și înghețarea salariilor din sectorul public, ceea ce a generat proteste. Deși deficitul a început să scadă, inflația rămâne ridicată, iar costul politic al acestor măsuri a fost semnificativ.
Potrivit unor analiști, relația tensionată dintre premier și președintele Nicușor Dan nu a facilitat soluționarea crizei. Cristian Pîrvulescu a afirmat: „Nu este o relație de mare prietenie între ei. Președintele își dorește un guvern stabil și instituții stabile și este îngrijorat că problema ține de stilul lui Ilie Bolojan, care este foarte rigid. Politica este arta flexibilității. El nu este flexibil.” Radu Magdin a adăugat: „Una dintre problemele lui Bolojan a fost încăpățânarea sa bine cunoscută. Încăpățânarea poate fi uneori un lucru foarte bun și o numești tenacitate, dar atunci când oamenii au senzația că ești pur și simplu rigid, ajungi să antagonizezi mulți oameni. Cred că, atât în evaluarea președintelui, cât și a altor lideri politici importanți din România, premierul a fost prea încăpățânat pentru propriul său bine.”
În plan politic, România se confruntă cu o oboseală a electoratului după ani de scandaluri de corupție și după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, cauzată de presupusa interferență rusă. Candidatul ultranaționalist de extremă dreapta, Călin Georgescu, favorit în acel scrutin, este în prezent judecat pentru o presupusă tentativă de lovitură de stat, dar păstrează susținători și menține relații bune cu Simion, care a sugerat anul trecut că l-ar dori ca prim-ministru.
Cristian Pîrvulescu a remarcat o particularitate a Constituției românești: premierul are puteri semnificative, dar este limitat politic de necesitatea formării de coaliții, ceea ce a generat o senzație de criză permanentă în ultimii 20 de ani.
