Donald Trump nu poate decide singur ieșirea SUA din NATO din cauza unei dispute juridice
Declarațiile recente ale lui Donald Trump despre o posibilă retragere a Statelor Unite din NATO ridică întrebarea dacă președintele are autoritatea de a face acest lucru unilateral.
O analiză a legislației americane, a precedentelor constituționale și a tratatelor internaționale arată că un astfel de demers s-ar lovi de un zid instituțional solid, scrie Le Figaro. Ceea ce anulează declarațiile belicoase ale președintelui Trump.
Într-un interviu recent acordat publicației The Telegraph, Donald Trump nu și-a menajat criticile la adresa Alianței. Nemulțumit de reticența aliaților de a contribui la redeschiderea strâmtorii Ormuz – blocată de Teheran de săptămâni întregi – liderul de la Casa Albă a sugerat că retragerea SUA este o opțiune viabilă.
Numind din nou NATO un „tigru de hârtie” (termen pe care l-a mai folosit și în luna martie), Trump a declarat că apartenența Americii la Alianță este „mai mult decât supusă reexaminării”.
Dincolo de retorica politică, experții în drept constituțional și politică externă atrag atenția asupra unui detaliu crucial: legislația americană face ca o retragere unilaterală să fie un scenariu extrem de complicat.
Orice încercare a lui Donald Trump de a părăsi NATO se va lovi imediat de un obstacol legislativ major. Sub mandatul lui Joe Biden, în 2023, Congresul american a adoptat o măsură preventivă inclusă în Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru anul fiscal 2024.
Această dispoziție legală stipulează clar că niciun președinte american nu poate retrage SUA din NATO fără aprobarea a două treimi din Senatul SUA, SAU O lege distinctă adoptată de ambele camere ale Congresului.
Paradoxul Marco Rubio
O ironie a istoriei politice recente este că această lege a fost susținută la vremea respectivă de senatorul Marco Rubio. În 2023, Rubio declara ferm că „Senatul trebuie să exercite un control asupra retragerii țării noastre din NATO”.
Astăzi, devenit Secretar de Stat în administrația Trump, Rubio a adoptat o postură critică față de Alianță, declarând pentru Fox News că un aranjament în care SUA apără Europa, dar nu are acces neîngrădit la bazele militare aliate, „este dificil de susținut”.
Constituția SUA vs. Congres: Cine are ultimul cuvânt în politica externă?
În ciuda legii din 2023, dezbaterea este departe de a fi încheiată. Donald Trump ar putea contesta constituționalitatea actului normativ al Congresului, invocând Articolul 2 din Constituția SUA.
Michael E. O’Hanlon, cercetător principal la prestigiosul Brookings Institution, a explicat într-o analiză pentru The Washington Post că președintele ar putea folosi prerogativele sale de „Comandant Suprem al armatei și marinei” pentru a-și afirma autoritatea exclusivă în materie de politică externă și tratate internaționale.
Această ciocnire ar genera un conflict constituțional masiv între puterea executivă (Casa Albă) și cea legislativă (Congresul), delimitarea clară a puterilor prezidențiale în privința anulării tratatelor fiind, din punct de vedere istoric, o zonă gri în dreptul american.
Poate Curtea Supremă să blocheze o decizie a lui Trump?
Dacă Donald Trump ar decide să ignore legea și să anunțe retragerea fără votul Congresului, ar putea fi dat în judecată de Senat? Experții susțin că terenul este extrem de alunecos.
Curtis Bradley, profesor emerit la Facultatea de Drept a Universității din Chicago, a declarat pentru Politico că un prim obstacol ar fi voința politică: este puțin probabil ca un Congres controlat de republicani să inițieze o acțiune în justiție împotriva propriului președinte.
Mai mult, există un precedent istoric care descurajează intervenția instanțelor. În celebrul caz Goldwater v. Carter (1979) – declanșat după ce președintele Jimmy Carter s-a retras unilateral dintr-un tratat de apărare cu Taiwanul – Curtea Supremă a respins cazul. Judecătorii au stabilit la acea vreme că disputa era o „chestiune politică”, refuzând să intervină în conflictul dintre ramurile puterii.
Așa cum subliniază Scott Anderson, un alt expert al Brookings Institution, ne aflăm pe „un teren juridic foarte controversat, iar situația nu este clară 100%”.
Articolul 13 din Tratatul NATO: Retragerea nu ar fi imediată
Chiar dacă Donald Trump ar depăși toate obstacolele interne (fie prin obținerea votului în Congres, fie prin forțarea limitelor constituționale), ieșirea SUA din NATO nu s-ar produce peste noapte.
Dreptul internațional guvernează acest proces prin Articolul 13 al Tratatului Atlanticului de Nord. Acesta prevede că un stat membru trebuie să trimită un „aviz de denunțare” oficial. De la momentul depunerii acestui aviz, retragerea devine efectivă abia după o perioadă de tranziție de un an.
În concluzie, deși retorica lui Donald Trump cu privire la părăsirea NATO este puternică, transformarea acesteia în realitate reprezintă un labirint juridic, constituțional și diplomatic. O retragere unilaterală ar declanșa, fără îndoială, cea mai mare criză instituțională de la Washington din istoria recentă.
