CSM înaintează Ministerului Justiției propunerile pentru degrevarea instanțelor
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiției o serie de propuneri destinate degrevării instanțelor judecătorești, rezultate în urma unei analize privind reglementările din materia non-penală.
Printre propunerile formulate se numără excluderea unor categorii de cauze din competența instanțelor judecătorești, precum cele privind dizolvarea și radierea de drept a societăților, cererile necontencioase legate de persoanele juridice fără scop lucrativ și eliminarea obligației de a ține registre de evidență pentru acestea.
De asemenea, se propune excluderea cauzelor care privesc înlocuirea amenzii contravenționale cu prestarea unei activități în folosul comunității și eliminarea efectului suspensiv de executare al introducerii plângerii contravenționale, în special în cazul contravențiilor rutiere.
Alte sugestii vizează renunțarea la procedura încuviințării executării silite a hotărârilor judecătorești, precum și simplificarea acesteia pentru alte titluri executorii decât hotărârile judecătorești.
Propunerile includ și partajarea atribuțiilor de control privind exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului sau ale persoanei majore ocrotite între autoritatea tutelară și instanță, cu excluderea unor cereri legate de curatelă din competența instanței, precum și excluderea cauzelor privind divorțul prin acord.
Printre alte măsuri se numără degrevarea judecătorilor de anumite atribuții, cu transferarea acestora către personal auxiliar de specialitate sau asistenți ai judecătorilor.
Se propun modificări privind competența instanțelor, cum ar fi ajustarea competenței teritoriale în cazul Fondului de garantare a asiguraților, extinderea competenței judecătorilor stagiari, precum și reglementarea competenței judecătorului de supraveghere a privării de libertate pentru soluționarea contestațiilor persoanelor aflate în executarea unei pedepse cu închisoarea împotriva deciziilor directorului ANP referitoare la schimbarea locului detenției sau respingerea cererilor de transfer.
O altă propunere este preluarea soluției legislative din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 pentru competența teritorială în litigii de muncă.
Modificări sunt propuse și pentru competența teritorială exclusivă a Curții de Apel București în materie de concurență, pentru competența prevăzută de O.U.G. nr. 33/2007 privind ANRE, precum și pentru cea din O.U.G. nr. 24/2008 referitoare la accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
În ceea ce privește taxele judiciare de timbru, se propune majorarea sau actualizarea unor sume, fără a afecta dreptul de acces la justiție, ținând cont de cheltuielile procedurii și devalorizarea monedei naționale.
Se încurajează utilizarea mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor, prin acordarea unor beneficii părților care au parcurs astfel de proceduri, precum restituirea parțială sau integrală a taxei judiciare de timbru, și instituirea posibilității ca părțile să convină asupra administrării probelor prin avocați.
Propunerile mai includ modificări privind reglementările procesual-civile referitoare la conținutul cererii de chemare în judecată, redactarea hotărârilor, preschimbarea termenelor prin rezoluție, facilitarea procedurii de citare și soluționarea unor cauze în procedură scrisă.
În materie de cereri cu valoare redusă, reglementate în Cartea a VI-a, Titlul X din Codul de procedură civilă, se propune introducerea unui formular standardizat pentru cererea de apel, eliminarea dezbaterilor în apel, cu posibilitatea judecării în camera de consiliu fără citarea părților, cu excepția cazului în care se solicită ședința publică, și posibilitatea soluționării cauzei prin emiterea unui certificat executoriu standardizat dacă pârâtul nu formulează apărări.
În domeniul achizițiilor publice, se propune revenirea la calea de atac a recursului în locul apelului pentru art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și atribuirea instanțelor civile a litigiilor și cererilor privind executarea contractelor administrative și încetarea acestora din motive independente de autoritatea contractantă, pentru degrevarea secțiilor de contencios administrativ și fiscal.
Pentru îmbunătățirea digitalizării la nivelul instanțelor, se propune implementarea unei baze de date comune pentru degrevarea activității compartimentelor de executări civile și penale în comunicarea soluțiilor către instituțiile statului, dezvoltarea programului informatic REJUST pentru generarea proiectului de minută și hotărâre judecătorească în cauze de complexitate redusă, calcul automat al taxei judiciare de timbru la introducerea cererii, introducerea unei proceduri digitalizate pentru transmiterea cererilor de încuviințare a executării silite, semnarea electronică a încheierilor și restituirea acestora tot electronic.
Se mai propune accesul la toate bazele de date ale instituțiilor publice relevante pentru evitarea amânărilor cauzelor și simplificarea accesului la aceste baze, inclusiv pentru grefierul de ședință și judecător, asigurându-se astfel accesul tuturor instanțelor la aceste resurse.
Proiectul „Eliminarea factorilor pentru inflația de cauze, identificarea elementelor normative și a tendințelor de aglomerare – EFICIENȚĂ” a generat și alte propuneri legislative, printre care adoptarea unei proceduri speciale pentru judecarea și pronunțarea hotărârilor în cauzele repetitive.
Calendarul anunțat prevede consultarea reprezentanților UNBR și ai altor profesii juridice până la sfârșitul lunii februarie 2026, pentru identificarea eventualelor dificultăți practice generate de procesul de normare, precum și definirea mecanismului de normare și adaptarea legislației secundare relevante.
