Protecționismul intră în tranziția energetică: tarifele și restricțiile comerciale pun presiune pe tehnologiile curate

Barierele comerciale aplicate tehnologiilor pentru energie curată s-au extins rapid, de la panouri fotovoltaice și vehicule electrice la baterii, minerale critice și echipamente pentru rețelele electrice. Statele Unite, Uniunea Europeană și mai multe economii emergente încearcă să reducă dependența de lanțurile de aprovizionare dominate de China, însă protejarea producției interne vine cu un cost: echipamente mai scumpe, furnizori mai puțini și riscul întârzierii proiectelor de electrificare.

Schimbarea este vizibilă la nivel global. Politicile industriale, securitatea economică și obiectivele energetice sunt din ce în ce mai strâns legate, iar accesul la tehnologiile curate nu mai este tratat exclusiv ca o problemă de preț.

Agenția Internațională pentru Energie arată că măsurile comerciale privind panourile solare, turbinele eoliene, bateriile, vehiculele electrice, pompele de căldură și electrolizoarele s-au multiplicat puternic în ultimii ani. Acestea includ tarife, taxe antidumping, restricții la import și export și alte instrumente netarifare. (IEA)

În sectorul fotovoltaic, schimbarea a fost deosebit de abruptă. În 2024, rata medie globală ponderată a tarifelor și taxelor anunțate de-a lungul lanțului de aprovizionare pentru energia solară a ajuns la aproximativ 36%, de nouă ori peste nivelul din anul precedent, potrivit IEA. (IEA)

Statele caută producție locală, dar lanțurile globale rămân esențiale

Motivația este în primul rând strategică.

China deține o poziție dominantă în mai multe segmente ale industriei tehnologiilor curate, în special în producția de panouri fotovoltaice, baterii și vehicule electrice. Guvernele occidentale încearcă, în consecință, să mute o parte mai mare a capacității de producție pe propriul teritoriu sau către state considerate parteneri siguri.

IEA estimează că Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns să reprezinte împreună aproximativ 30% din investițiile globale în producția celor șase tehnologii energetice analizate în 2025, față de numai 15% în 2023.

Această diversificare nu elimină însă rolul comerțului internațional. Agenția estimează că valoarea comerțului global cu tehnologiile energetice va continua să crească în următorul deceniu, în pofida majorării tarifelor și a politicilor industriale tot mai restrictive. (IEA)

Apare astfel una dintre contradicțiile centrale ale actualei tranziții energetice: statele vor lanțuri de aprovizionare mai sigure și mai puțin dependente de China, dar extinderea rapidă a rețelelor, capacităților regenerabile și electrificării necesită în continuare acces la o piață globală a echipamentelor.

Rețeaua electrică americană devine un caz-test

Problema este deosebit de sensibilă în Statele Unite, unde creșterea consumului asociată centrelor de date, inteligenței artificiale, industriei avansate și electrificării pune presiune asupra unei infrastructuri care necesită investiții masive.

La 26 august, Donald Trump a declarat stare de urgență națională în ceea ce privește riscurile asociate anumitor echipamente străine utilizate în sistemul electric de mare putere.

Ordinul prezidențial permite blocarea achiziției, importului, transferului sau instalării unor echipamente produse în străinătate atunci când acestea provin de la entități considerate acoperite de regimul de securitate instituit de Washington și sunt evaluate drept un risc pentru securitatea națională sau funcționarea infrastructurii americane. (The White House)

Măsura nu reprezintă o interdicție generală pentru toate echipamentele străine și nu se aplică automat tuturor producătorilor din afara Statelor Unite.

Secretarul Energiei trebuie să identifice echipamentele și entitățile care prezintă riscuri, iar reglementările de implementare urmează să stabilească mai precis domeniul de aplicare. Ordinul vizează sistemul electric de mare putere și exclude explicit instalațiile utilizate exclusiv pentru distribuția locală a energiei. (The White House)

Lista tehnologiilor potențial vizate este însă extinsă: transformatoare pentru stații, invertoare conectate la rețea, sisteme de stocare cu baterii, regulatoare de tensiune, întrerupătoare de înaltă tensiune, turbine și sisteme industriale de control.

Transformatoarele ajung la termene de livrare de aproape doi ani și jumătate

Restricțiile comerciale se suprapun peste o problemă deja existentă: capacitatea insuficientă de producție.

Date prezentate de GridWise Alliance arată că transformatoarele electrice de mare putere au ajuns la termene medii de livrare de aproximativ 128 de săptămâni — aproape doi ani și jumătate.

Aceeași analiză indică o creștere de 158% a prețurilor pentru această categorie de echipamente față de nivelurile din mai 2020. Regulatoarele de tensiune aveau termene de aproximativ 52 de săptămâni, iar anumite echipamente pentru automatizarea distribuției ajungeau la 72 de săptămâni. (GridWise Alliance)

Problema transformatoarelor este deja suficient de severă încât disponibilitatea echipamentelor poate deveni factorul care stabilește calendarul unui proiect industrial, al unui centru de date sau al unei extinderi de rețea.

În aceste condiții, introducerea unor noi restricții asupra furnizorilor străini poate crește securitatea infrastructurii pe termen lung, dar poate reduce suplimentar opțiunile de aprovizionare într-o piață în care capacitatea de producție este deja limitată.

Uniunea Europeană introduce criterii „Made in EU”

Europa urmărește propria strategie de consolidare industrială.

Comisia Europeană a prezentat în martie Industrial Accelerator Act, propunere legislativă care introduce criterii „Made in EU” și cerințe privind emisiile de carbon pentru anumite achiziții publice și sisteme de sprijin.

Măsurile acoperă sectoare strategice precum oțelul, cimentul, aluminiul, industria auto și tehnologiile cu emisii nete zero, inclusiv baterii, panouri solare, turbine eoliene și pompe de căldură. (European Commission)

Obiectivul declarat este crearea unei cereri suficiente pentru producția europeană, astfel încât investițiile în noi fabrici să devină viabile și dependențele externe să fie reduse.

Operatorii de rețea avertizează însă asupra riscului unor reguli prea rigide.

Într-un document publicat la 1 septembrie, European Distribution System Operators — E.DSO — susține obiectivul consolidării producției europene, dar solicită criterii de origine „flexibile și proporționale”.

Organizația avertizează că, pentru anumite componente ale rețelei electrice, capacitatea europeană de producție rămâne insuficientă. În aceste situații, excluderea rapidă a furnizorilor externi considerați siguri ar putea reduce disponibilitatea echipamentelor, majora costurile și întârzia extinderea infrastructurii. (E.DSO)

Brazilia arată costurile unei politici de protecție industrială

Aceeași dilemă apare și în economiile emergente.

Brazilia a majorat în 2024 taxa de import pentru modulele fotovoltaice de la 9,6% la 25%, în încercarea de a sprijini producția locală. ABSOLAR, organizația industriei fotovoltaice braziliene, a avertizat încă de atunci că oferta internă era insuficientă pentru a acoperi cererea și că măsura risca să majoreze costurile proiectelor. (UOL Notícias)

În primele patru luni din 2025, valoarea importurilor braziliene de module, celule și sisteme fotovoltaice a scăzut cu aproximativ 33% față de aceeași perioadă din 2024. Majorarea taxelor s-a numărat printre factorii care au contribuit la această evoluție, alături de dobânzile ridicate, excedentul de ofertă și dificultățile pieței energetice locale. (pv magazine Global)

Brazilia a reintrodus progresiv și taxele asupra vehiculelor electrice importate, acestea urmând să ajungă la 35%. În paralel, constructori chinezi precum BYD și Great Wall Motors au început să dezvolte producție locală, ilustrând unul dintre efectele urmărite de asemenea politici: transformarea exporturilor în investiții industriale pe teritoriul țării importatoare. (IEA)

Barierele comerciale pot încetini adoptarea tehnologiilor verzi

Costul acestei fragmentări nu se limitează la companii.

O analiză publicată în martie de Banca Centrală Europeană estimează că separarea lanțurilor de aprovizionare pentru produsele verzi între un bloc occidental centrat pe Statele Unite și unul centrat pe China ar putea reduce comerțul mondial cu asemenea produse cu până la 20%.

Modelul BCE indică și pierderi de bunăstare economică de până la 3%, precum și o creștere anuală a emisiilor globale de gaze cu efect de seră de aproximativ 50 de milioane de tone.

Explicația este directă: barierele comerciale majorează prețul tehnologiilor verzi, reduc importurile și pot determina companiile și consumatorii să amâne trecerea către alternative cu emisii mai mici. Vehiculele electrice se numără printre produsele pentru care efectele asupra prețurilor pot fi deosebit de puternice. (European Central Bank)

Problema nu este, prin urmare, dacă statele trebuie să-și protejeze lanțurile de aprovizionare, ci până unde pot merge fără să compromită accesibilitatea tehnologiilor pe care încearcă simultan să le răspândească.

Statele Unite și Uniunea Europeană urmăresc reducerea vulnerabilităților strategice, dezvoltarea producției locale și diminuarea dependenței de China. Dar fabricile, capacitățile de procesare și lanțurile alternative necesită ani pentru a fi construite.

În acest interval, protecționismul energetic poate produce un efect paradoxal: să consolideze securitatea industrială pe termen lung, dar să facă mai lentă și mai scumpă extinderea infrastructurii necesare electrificării pe termen scurt.