Ilie Bolojan nu regretă folosirea termenului „șobolan” în discursul public și clarifică natura metaforică a acestuia
Ilie Bolojan a declarat, la Europa FM, că nu regretă introducerea termenului „șobolan” în discursul public, explicând că acest exemplu se referă la un lucru care e pe înțelesul oamenilor.
Întrebat dacă regretă folosirea expresiei, Bolojan a afirmat că nu regretă introducerea termenului „șobolan” în discursul public, deoarece exemplul se referă la o situație accesibilă înțelegerii generale. „În condițiile în care ai niște bunuri perisabile sau consumabile (…) și ți se distrug, îți dai seama că oricât te-ai duce în cămara aia, familia ta nu are acele beneficii”, a explicat el.
Premierul a legat această metaforă de modul în care sunt gestionate finanțele publice, precizând că „o țară, o comunitate, o familie nu poate cheltui mult timp mai mult decât își poate permite”. El a spus că, pentru a avea un stat pentru cetățeni și nu cetățeni pentru un stat, „trebuie să le luăm sub formă de impozite cât mai puțin posibil”.
În același timp, Bolojan s-a delimitat de aplicarea etichetelor pe baza termenului „șobolan” unor persoane din sistem, afirmând că „nu îmi place să calific niciun om cu categoria de șobolan. Fiecare om are demnitatea lui”.
El a precizat că referirea sa viza comportamentele care afectează resursele publice, nu persoane individuale. „Gândiți-vă, de exemplu, că în condițiile în care ai oameni care sunt pe posturi și tolerează furturile, fac parte din astfel de rețele, tolerează ineficiența, acești oameni sunt, la capitolul, probleme care îți distrug resursele”, a spus Bolojan.
Bolojan a insistat că exemplul folosit a fost unul „metaforic” și a spus că „nivelul de discurs trebuie să fie unul civilizat”, chiar dacă a comparat risipa bugetului public cu situații ușor de înțeles pentru public.
