Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), una dintre cele mai sensibile și strategice instituții ale statului român, intră într-un proces de selecție fără precedent pentru funcția de director general. Ministerul Mediului anunță lansarea unui concurs public, cu procedură deschisă și criterii de evaluare transparente, o schimbare majoră față de practica consacrată a numirilor politice.
Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a prezentat selecția drept o premieră instituțională, menită să rupă tradiția conducerilor numite pe criterii de apartenență politică și să readucă în prim-plan competența profesională, integritatea și responsabilitatea publică.
Decizia vine într-un moment în care Apele Române se află sub presiune constantă, atât din cauza crizelor recurente legate de apă potabilă, inundații sau secetă, cât și din cauza lipsei de încredere publică în capacitatea instituției de a funcționa eficient și predictibil.
Cum arată „concursul pe bune” anunțat de Minister
Potrivit informațiilor oficiale, procedura de selecție presupune depunerea unui dosar de candidatură care să includă experiența profesională relevantă, o scrisoare de intenție și documente care să ateste integritatea candidaților. Evaluarea va fi realizată de o comisie de specialiști, iar una dintre noutățile asumate public este transparentizarea interviurilor, inclusiv prin înregistrarea acestora.
Calendarul indică un termen-limită pentru depunerea candidaturilor, urmat de o etapă de interviuri, după care va fi anunțat candidatul selectat. Ministerul susține că procesul este construit astfel încât să permită verificarea publică a competențelor și a viziunii manageriale a celor care aspiră la conducerea ANAR.
În teorie, este un mecanism care aliniază instituția la bunele practici europene în materie de guvernanță publică. În practică, rămâne de văzut dacă această deschidere va fi menținută până la capăt sau dacă va deveni doar un exercițiu de imagine.
O instituție-cheie, mereu vulnerabilă la politizare
Administrația Națională „Apele Române” gestionează infrastructură critică, resurse strategice și decizii care au impact direct asupra siguranței populației. Cu toate acestea, funcția de director general a fost, de-a lungul anilor, una profund politizată, ocupată prin rotații guvernamentale și negocieri de culise.
Schimbările frecvente de conducere au afectat coerența decizională, continuitatea proiectelor și capacitatea instituției de a răspunde eficient la situații de criză. În acest context, ideea unui concurs deschis nu este doar o reformă administrativă, ci și un test de credibilitate pentru actuala guvernare.
Între reformă reală și scepticism public
Deși anunțul a fost primit pozitiv în spațiul public, reacțiile sunt prudente. Sindicatele și experții din domeniu au semnalat în trecut că problemele structurale ale ANAR nu se rezolvă exclusiv prin schimbarea directorului, ci prin depolitizare reală, finanțare adecvată și reformă internă.
Există, de asemenea, întrebarea esențială: va fi acceptat un candidat independent de structurile politice sau concursul va valida, în final, un nume agreat dinainte? Tocmai de aceea, transparența promisă va fi atent monitorizată, iar rezultatul va conta mai mult decât procedura în sine.
Un semnal pentru administrația publică
Indiferent de deznodământ, concursul pentru șefia Apelor Române deschide o discuție necesară despre profesionalizarea conducerii instituțiilor publice. Dacă procesul va fi dus până la capăt în mod corect, ar putea deveni un precedent important pentru alte structuri ale statului.
Dacă nu, riscă să confirme un cinism deja bine instalat în societate: transparența există doar în comunicatele oficiale.
