Franța: valul de căldură pune în pericol supraviețuirea speciilor de animale sălbatice

Valul de căldură din Franța afectează majoritatea speciilor de animale sălbatice și le poate amenința supraviețuirea, potrivit AFP.

Grégoire Loïs, ornitolog la Muzeul Național de Istorie Naturală din Paris, a explicat pentru AFP că un val de căldură „este brutal” pentru animale, iar posibilitățile de adaptare ale speciilor sau ecosistemelor „sunt mai mici decât în cazul unei schimbări graduale”.

Consecințele pentru fauna sălbatică pot include deshidratare, stres termic, tulburări de reproducere, modificări de comportament și dificultăți de hrănire, iar în cele mai grave cazuri pot duce inclusiv la moartea animalului.

Un studiu publicat în martie arată că, la începutul verii 2021, până la 75% dintre speciile terestre și marine au fost afectate negativ de valul de căldură din vestul Americii de Nord, iar populațiile unor specii au scăzut 99%.

Păsările sunt deosebit de vulnerabile la temperaturile ridicate. În Franța, din cele 20.000 de animale primite anul trecut în centrele de îngrijire, 14,3% au fost luate ca urmare a circumstanțelor climatice (în principal valuri de căldură), iar aproximativ 80% dintre acestea au fost păsări, a declarat Anne-Laure Dugué, șefa programului „Faună sălbatică în pericol”.

Cu o temperatură corporală cuprinsă între 39 și 42°C, care crește în timpul zborului sau căutării hranei, păsările au dificultăți în a-și disipa căldura când temperatura ambientală crește. Ele nu au glande sudoripare și se răcesc prin evaporare pe calea respiratorie, un mecanism care consumă multă apă și crește riscul de stres termic și deshidratare. Puii aflați în cuib, incapabili să zboare, sunt deosebit de vulnerabili.

La mamifere, răcirea prin evaporare, cum este gâfâitul sau transpirația, generează o pierdere de apă cu atât mai mare cu cât organismul este mai mic, a explicat Loïs. Anne-Laure Dugué a menționat că „riscurile de hipertermie sau deshidratare sunt, prin urmare, deosebit de notabile la arici și la unele rozătoare mici”.

În unele cazuri, au fost observate mortalități în masă ale liliecilor, care sunt dezorientați și deshidratați de temperaturile extreme. În ianuarie 2026, mii de vulpi zburătoare, cei mai mari lilieci din lume, au murit în timpul unui val de căldură în sud-estul Australiei.

Mamiferele mari nu sunt nici ele cruțate. La speciile adaptate la frig, precum urșii, bizonii, renii sau elanii, blana deasă poate deveni un handicap la temperaturi ridicate. Alte specii pot suferi arsuri la lăbuțe din cauza contactului cu suprafețe supraîncălzite, cum ar fi bitumul sau nisipul.

Majoritatea nevertebratelor sunt ectoterme, adică temperatura corpului lor depinde de mediul înconjurător, a explicat Loïs. Dacă limita de toleranță termică este depășită, consecințele pot fi „severe”. Capacitatea lor de deplasare este adesea limitată sau chiar absentă. În timpul valului de căldură din Pacificul de Nord din 2021, au murit peste un miliard de midii, scoici și stele de mare.

Temperaturile ridicate afectează și peștii, reducând oxigenul disponibil în apă, în timp ce cresc nevoile fiziologice ale acestora. Aceste condiții pot provoca stres termic, boli, perturbări ale reproducerii și uneori mortalități în masă.

Amfibienii și reptilele, care depind în mare măsură de umiditate, sunt deosebit de vulnerabili la valurile de căldură, în special când acestea sunt însoțite de secetă, care usucă habitatele. Pielea lor permeabilă îi face susceptibili la deshidratare. În timpul valurilor de căldură, pierd apă mai ușor și riscă să se usuce dacă condițiile de umiditate necesare supraviețuirii nu sunt îndeplinite. Reproducerea lor poate fi afectată grav, în special dacă zonele de depunere a icrelor se usucă prematur.