Liderii G7 solicită încetarea focului în Liban și susțin acordul cu Iranul
Liderii G7 au cerut o „încetare a focului imediat și robust” în Liban și au salutat acordul de încetare a focului dintre Statele Unite și Iran, în cadrul summitului desfășurat în Evian-les-Bains, Franța.
Detaliile acordului dintre Washington și Teheran au fost transmise înainte de anunțul oficial, așteptat vineri. Memorandumul prevede prelungirea armistițiului cu încă 60 de zile pentru a permite negocieri ulterioare privind un armistițiu permanent.
Liderii au subliniat „necesitatea negocierilor… pentru a aborda amenințările reprezentate de Iran în regiune și dincolo de aceasta și pentru a ne asigura că nu vor obține niciodată o armă nucleară”.
Summitul a oferit președintelui american Donald Trump ocazia de a prezenta acordul principalilor aliați: Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia. Aceștia împărtășesc în mare parte preocupările Washingtonului privind programul nuclear iranian, dar nu au susținut decizia sa de a intra în război și se tem că Teheranul a câștigat putere prin rezistența la atacul superputerilor și prin afirmarea controlului asupra strâmtorii.
Liderii au declarat că sunt pregătiți să contribuie la implementarea acordului, o coaliție condusă de Marea Britanie și Franța urmând să ajute la securizarea transportului maritim odată ce Strâmtoarea Ormuz se va redeschide, așa cum era de așteptat, vineri.
Memorandumul semnat între SUA și Iran prelungește armistițiul anunțat în aprilie cu încă 60 de zile pentru a permite țărilor beligerante să negocieze un armistițiu permanent. Guvernul teocratic al Iranului rămâne în vigoare, stocul său de uraniu puternic îmbogățit nu a fost predat, capacitățile sale de rachete balistice nu au fost distruse și nu și-a încetat sprijinul pentru milițiile anti-israeliene precum Hezbollah în Liban.
Președintele Trump a declarat că acordul prevede că Iranul nu va deține o armă nucleară – o reafirmare a poziției oficiale a Iranului din anii 1970 – iar oficialii americani spun că discuțiile ulterioare vor duce la eliminarea sau distrugerea stocului său de uraniu îmbogățit.
Însă încheierea războiului în astfel de condiții l-ar putea expune pe Trump la critici, inclusiv din partea unor susținători din propriul partid republican, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.
Una dintre cele mai mari întrebări care încă planează asupra armistițiului este soarta Libanului, pe care Israelul l-a invadat în martie pentru a elimina Hezbollah după ce gruparea militantă a tras focuri de armă peste graniță în semn de solidaritate cu Teheranul în urma atacurilor americano-israeliene asupra Iranului. Forțele israeliene ocupă încă o fâșie din sudul Libanului, unde peste un milion de oameni au fost alungați din casele lor, în timp ce Hezbollah rămâne neînvins.
Iranul susține că armistițiul trebuie să pună capăt și ostilităților din Liban și că un acord permanent trebuie să ducă la retragerea Israelului. Israelul, care a fost exclus din negocierile de pace dintre SUA și Iran, declară că nu se va retrage și își rezervă dreptul de a folosi forța militară.
Președintele Trump a criticat comportamentul premierului israelian Benjamin Netanyahu, afirmând marți la summit că „nu este mulțumit” de modul în care s-a comportat Israelul. „Fără noi, fără Statele Unite, nu ar exista Israel. Fără mine, nu ar exista Israel, pentru că niciun alt președinte nu a fost dispus să facă ceea ce am făcut eu”, a spus Trump.
Un purtător de cuvânt al Hezbollah a declarat că grupul crede că Iranul nu va fi de acord cu un armistițiu permanent dacă ocupația israeliană nu se încheie.
După decenii de sancțiuni financiare americane și internaționale care au împins economia Iranului în pragul prăpastiei, un acord de pace ar putea aduce beneficii economice. Memorandumul include un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari, plătit de statele vecine din Golf, dacă Iranul respectă și alte condiții.
În următoarele 60 de zile, negociatorii vor reveni asupra unor chestiuni dificile, cum ar fi viitorul programului nuclear al Iranului. Însă sprijinul Iranului pentru grupările milițiene regionale și arsenalul său de rachete nu pare să fie pe ordinea de zi, ceea ce ar echivala cu concesii majore din partea SUA.
Prețurile petrolului au scăzut din nou miercuri, pe fondul perspectivei redeschiderii Strâmtorii Ormuz, contractele futures pentru țițeiul Brent fiind sub 80 de dolari, la cel mai scăzut nivel de la începutul conflictului dintre SUA și Iran.
Un oficial american de rang înalt a declarat că SUA vor renunța la sancțiunile asupra petrolului iranian în temeiul acordului pentru a pune capăt războiului, ceea ce crește perspectiva unor milioane de barili suplimentari de aprovizionare, deși oficialii din industrie spun că producția de petrol și gaze din Orientul Mijlociu va avea nevoie de luni pentru a se redresa complet.
Liderii G7 au declarat că s-au angajat să „accelereze diversificarea rutelor de aprovizionare cu energie pentru a reduce vulnerabilitatea globală față de Strâmtoarea Ormuz și pentru a crește rezervele noastre de energie”.
