Curtea Supremă de Justiție solicită așteptarea noului Guvern în privința noii legi a salarizării
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis că este necesară așteptarea instalării noului Guvern pentru a putea dezbate în mod real și constructiv proiectul noii legi a salarizării personalului din sistemul judiciar.
Instituția și-a exprimat preocuparea pentru protejarea drepturilor și statutului profesional al personalului judiciar și a anunțat că va susține toate demersurile legale și instituționale pentru apărarea acestora, inclusiv recurgerea la alte forme de acțiune dacă va fi necesar.
ÎCCJ a publicat o sinteză a observațiilor și propunerilor transmise Ministerului Justiției, în urma analizei proiectului noii legi, evidențiind numeroase critici și argumente împotriva acestuia.
Curtea susține că proiectul este viciat „ab initio”, încălcând principiile pe care se bazează, precum legalitatea, nediscriminarea și egalitatea. Deși proiectul invocă aceste principii, în practică, acesta ar adânci inechitățile între categoriile de personal din sistemul bugetar și ar diminua drepturile salariale aflate în plată, ignorând protecția juridică a acestora.
ÎCCJ afirmă că proiectul încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece diminuează poziția constituțională a autorității judecătorești față de celelalte puteri, iar coeficienții propuși pentru funcțiile din justiție, inclusiv pentru cele din cadrul Înaltei Curți, nu reflectă această poziție. Coeficientul pentru funcția de președinte al ÎCCJ nu trebuie să fie inferior celui pentru funcții de rang echivalent din celelalte autorități fundamentale.
De asemenea, sistemul de salarizare propus transferă Guvernului competența de a stabili elemente esențiale precum valoarea de referință pentru salarii, metodologia de evaluare a funcțiilor și criteriile de încadrare în grade salariale, fără participarea instituțională a autorității judecătorești sau a Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce afectează independența justiției.
Curtea subliniază că, potrivit legii actuale, salarizarea judecătorilor și procurorilor trebuie stabilită prin lege specială ca o garanție a independenței financiare a puterii judecătorești. Proiectul nu respectă această cerință, afectând astfel independența economică a magistraților.
Reducerea semnificativă a remunerațiilor, estimată între 15% și 40%, iar în unele cazuri chiar peste 40%, include eliminarea unor componente salariale fără compensarea corespunzătoare în indemnizația de bază. Mecanismul diferenței salariale tranzitorii este considerat insuficient și cu potențial de a reduce pensiile de serviciu ale magistraților.
Curtea arată că proiectul creează o ruptură între statutul profesional și condițiile salariale ale magistraților aflați în funcție la data intrării în vigoare a legii și ale celor care vor accede ulterior, deoarece doar primii beneficiază de diferența salarială tranzitorie. Aceasta poate afecta atractivitatea profesiei și capacitatea de recrutare a sistemului judiciar.
Modificările propuse afectează, de asemenea, poziționarea profesională și salarială a magistraților-asistenți ai ÎCCJ și a altor categorii, precum asistenții judecătorului și specialiștii IT, prin repoziționarea acestora pe niveluri ierarhice inferioare fără modificări ale atribuțiilor sau responsabilităților.
Curtea critică lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor privind „diferența salarială tranzitorie”, care încetează automat la 31 decembrie 2031, fără a reglementa efectele ulterioare asupra pensiilor sau veniturilor, ceea ce generează incertitudine juridică și afectează stimulentele pentru promovare și ocuparea funcțiilor de conducere.
Proiectul este considerat neconform cu principiile legalității, egalității și securității juridice, deoarece stabilește diferențe de tratament juridic nejustificate între magistrații aflați în funcție și cei noi, precum și între funcții similare, afectând coerența ierarhiei și criteriile de salarizare bazate pe complexitate, responsabilitate și experiență profesională.
ÎCCJ atenționează că reducerea salarială disproporționată, uneori peste 40%, depășește cadrul necesar pentru atingerea scopului reformei și afectează în mod excesiv statutul constituțional și profesional al personalului judiciar.
În final, proiectul uniformizează nejustificat componentele salariale ale funcțiilor de conducere la niveluri diferite ale sistemului judiciar, reducând relevanța criteriilor obiective legate de competență, responsabilitate și poziția instituțională, ceea ce afectează coerența ierarhiei funcțiilor judiciare.
Curtea concluzionează că proiectul nu asigură o corelare reală între salarii și criteriile stabilite de lege, ceea ce riscă să afecteze atractivitatea profesiilor din sistemul judiciar și capacitatea de recrutare și menținere a personalului calificat.
