Președintele Nicușor Dan, șeful Apărării Radu Miruță și MApN, trei variante despre drona care a lovit în Galați
Președintele Nicușor Dan, ministrul Apărării Radu Miruță și Ministerul Apărării Naționale au oferit versiuni diferite privind drona care a lovit un bloc în Galați, generând contradicții la nivel înalt.
Președintele Nicușor Dan a afirmat atât vineri, la Galați, cât și duminică, într-un interviu pentru BBC, că drona care a lovit blocul era o dronă rusă Gheran 2 și făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au vizat portul Reni. Potrivit acestuia, una dintre drone, lovită de armata Ucrainei, și-a schimbat direcția și a ajuns în Galați.
„În primul rând, este sigur că era o dronă rusă Gheran 2. Este sigur pentru că noi am mai avut una acum 4-5 săptămâni, nu a explodat și noi am comparat ambele drone, resturile care au explodat ieri și cea de acum 1 lună și sunt complet identice. Ca atare, putem spune cu siguranță că a fost Gheran 2, o dronă rusească. În al doilea rând, știm ce s-a întâmplat. A fost un roi de drone, de 43 de drone care au țintit portul Reni, care este în Vestul Dunării, în zona Odessa. Ca atare, este vorba de zona Vestică a Ucrainei, în zona Mării Negre. Deci a fost un roi de 43 de drone care au venit de la Est la Vest, care au vizat portul Reni și una dintre ele – lovită de armata ucraineană – și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Asta este sigur. Știm traiectoria tuturor celor 43 de drone. Exact, exact, nu a fost un atac țintit. Exact, (n.r. Putin nu spune adevărul). Putem spune cu siguranță că a fost Gheran 2, drona rusă”, a declarat Nicușor Dan pentru BBC.
Pe de altă parte, ministrul Apărării, Radu Miruță, a susținut într-un interviu pentru Digi 24 că Armata Română nu are informații care să confirme această variantă. „Pe radarele noastre, vedem traseul acestei drone. Că ea a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația, e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm. (…) Armata Română nu îl contrazice pe președintele României, Armata Română spune doar că, în conformitate cu tratatele internaționale, că a fost deviată, că n-a fost deviată, este responsabilitatea Rusiei ca o dronă lansată din Rusia să nu ajungă în România”, a afirmat Miruță.
Ministrul a adăugat că pe radarele militare a fost văzut traseul dronei venind dinspre Marea Neagră, trecând Dunărea, intrând în spațiul aerian românesc și prăbușindu-se în Galați.
Un alt punct de divergență a fost reprezentat de ajutorul NATO. Nicușor Dan a declarat la BBC că aliații NATO au oferit deja echipamente pentru o porțiune de 60 de kilometri a graniței Dunării. „Sunt mulți dintre noi (n.r. state NATO) care sunt în aceeași situație. (…) Acum este o lume nouă, o nouă tehnologie și trebuie să ne adaptăm. Aveam planuri pentru a cumpăra echipamente speciale. Și ceea ce le-am cerut partenerilor noștri este pentru 60 de km de graniță, granița Dunării, să ne ajute temporar până avem toate echipamentele. Sunt sigur, este un proces. Ei deja ne-au dat niște echipamente pentru cei 60 de km de graniță. Deci avem niște echipamente americane dar doar pentru o bucată de graniță, nu pentru toată granița”, a spus președintele.
În schimb, ministrul Apărării a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă la MApN, că ajutorul NATO solicitat pe 6 februarie nu a fost încă primit. „Am transmis NATO o listă cu propuneri de capabilități de care Armata Română are nevoie pentru a lupta eficient împotriva dronelor. O listă concretă, cu menționarea cadrului în care aceste capabilități să fie introduse în cadrul Armatei Române. Pe 6 februarie 2026, comandantul SACEUR ne-a aprobat această listă, s-a emis un ordin la nivel NATO pentru ca produsele pe care noi le-am cerut să intre în capabilitățile Flancului Estic cu prezență pe teritoriul național. La nivel NATO, urmează ca țările membre să se ofere cu unele dintre produsele care au fost aprobate. Până în acest moment, acest lucru nu s-a întâmplat. În ședința CSAT de astăzi s-a luat decizia ca la nivelul NATO, ministerul Apărării și MAE să solicite partenerilor NATO ca cererea pe care am trimis-o de la MApN pe 6 februarie să fie pusă în practică și la nivel de capabilități”, a precizat Radu Miruță.
În ceea ce privește momentul în care drona a fost pierdută de pe radare, purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici, a explicat vineri pentru Digi 24: „Am pierdut-o (n.r. drona) în sudul județului, în sudul localității, da. Probabil că a virat în înălțime de la 600 de metri, a evoluat descendent, probabil la 200 de metri radarele noastre nu mai pot vedea și la înălțimea unui bloc care are 50-60 de metri s-a dus liniar către aceasta.”
Despre posibilitatea doborârii dronei, Popovici a spus: „De ce nu am doborât-o – este o întrebare legitimă. Și cetățenii trebuie să știe că noi facem tot ce putem însă Armata are limitări foarte stricte în această situație pentru că nu putem risca să creăm mai multe amenințări decât putem preveni. Legea ne permite să deschidem focul în anumite circumstanțe asupra acestor obiecte folosite în conflictul din Ucraina dar în condițiile în care este protejată viața populației și proprietatea. Pilotul are o fereastră de timp foarte îngustă, de câteva secunde, în care trebuie să decidă dacă cumva recunoaște drona și are radarul blocat pe dronă, dacă zona și infrastructura și aglomerația urbană din zonă permite lansarea unei rachete astfel ca nu cumva – dacă se ratează tragerea, într-o circumstanță nefericită, să nu afectăm într-un mod grav viața persoanelor și proprietatea.”
Totodată, Radu Miruță a subliniat că armata a monitorizat întreaga traiectorie a dronei: „Pe radarele noastre vedem traseul acestei drone. Am văzut-o venind dinspre Marea Neagră, (…) trecând Dunărea, intrând în spațiul aerian românesc și prăbușindu-se în Galați”.
