Estonia discută extinderea serviciului militar obligatoriu la femei
Autoritățile din Estonia analizează posibilitatea extinderii serviciului militar obligatoriu și la femei, ca răspuns la scăderea natalității masculine și impactul acesteia asupra capacității de recrutare a armatei.
Numărul băieților născuți anual în Estonia a scăzut de la aproximativ 15.000 în generațiile anterioare la circa 4.000–5.000 în prezent, potrivit datelor invocate de oficialii din domeniul apărării. Această evoluție demografică ridică semne de întrebare privind menținerea actualului model de recrutare, bazat exclusiv pe bărbați pentru serviciul militar obligatoriu, femeile participând doar voluntar.
Estonia are o populație de aproximativ 1,3 milioane de locuitori și utilizează un sistem de recrutare obligatorie doar pentru bărbați. Autoritățile iau în calcul ajustări structurale pentru a asigura continuitatea forțelor de rezervă pe termen lung.
Anu Rannaveski, șefa Agenției de Resurse de Apărare, instituția responsabilă de gestionarea recrutării, a declarat pentru ERR că tendințele demografice actuale pot afecta planurile de apărare. „Până în 2040, problema va fi deja foarte clară, aceea că nu vom putea ocupa 4.100 de locuri”, a spus aceasta, referindu-se la numărul anual de recruți prevăzut în strategia de apărare a Estoniei.
Rannaveski a mai precizat că discuția privind extinderea recrutării nu mai este ipotetică: „Când, nu dacă”. Ea a subliniat că „fiecare cetățean estonian are datoria de a apăra independența Estoniei”, evidențiind responsabilitatea colectivă într-un context regional tensionat.
La nivel european, mai multe state au adoptat sisteme de recrutare neutre din punct de vedere al genului sau au introdus serviciul militar obligatoriu pentru femei. Norvegia a fost primul stat NATO care a făcut acest pas în 2015, urmată de Suedia în 2017. Danemarca a început recent extinderea recrutării către femei, iar Letonia ia în calcul o măsură similară în jurul anului 2028. În Polonia, serviciul militar rămâne voluntar pentru femei, dar ponderea acestora în forțele armate a crescut semnificativ în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 17%.
Discuțiile din Estonia reflectă o tendință mai largă în Europa de reevaluare a modelelor de recrutare, având în vedere presiunile demografice și nevoile de apărare. O decizie finală nu a fost încă luată.
