Meloni solicită flexibilitate fiscală din partea UE pe fondul crizei energetice
Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a cerut oficialilor europeni o mai mare flexibilitate fiscală pentru a limita impactul creșterii costurilor la energie asupra economiei italiene, în contextul în care alegerile generale din 2027 se apropie, iar presiunea politică internă este în creștere.
În ultimele zile, Meloni a intensificat criticile la adresa Uniunii Europene, solicitând un spațiu fiscal suplimentar pentru a face față crizei energetice și tensiunilor economice, în timp ce campania pentru alegerile locale amplifică miza politică a acestor mesaje.
La adunarea generală a Confederației Generale a Industriei Italiene, premierul a descris Uniunea Europeană drept un „gigant birocratic” care „a sacrificat prea des competitivitatea, creșterea și viziunea strategică pe altarul abordărilor ideologice și tehnocratice, contribuind astfel la declinul economic și geopolitic al continentului”.
Meloni a criticat, de asemenea, birocrația excesivă a UE, modul nerezonabil în care este gestionată tranziția verde și lipsa de acțiune strategică a Uniunii într-un context internațional marcat de crize multiple.
Cu o săptămână înainte, premierul italian a trimis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerând flexibilitate fiscală pentru gestionarea crizei energetice, inspirată de măsuri similare acordate recent în domeniul cheltuielilor pentru apărare.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat pe 22 mai că executivul european analizează posibilitățile de flexibilizare în cadrul regulilor fiscale, subliniind că orice derogare trebuie să fie sustenabilă financiar și să respecte principiul celor „trei T”: „temporar, țintit și adaptat”(IT).
La nivelul statelor membre nu există încă un consens privind răspunsul fiscal la criza energetică, iar discuțiile sunt așteptate să continue pe parcursul verii, inclusiv la reuniunea Consiliului European din 18–19 iunie de la Bruxelles.
Italia traversează o perioadă electorală intensă, cu alegeri locale programate în majoritatea orașelor pe 24–25 mai, iar un posibil al doilea tur pe 7–8 iunie. În luna mai, coaliția de centru-dreapta a obținut mai multe victorii importante, câștigând primării în orașe precum Veneția și Reggio Calabria, consolidând astfel poziția guvernului.
Potrivit sondajelor Ipsos, Meloni menține un nivel ridicat de susținere în rândul electoratului, în ciuda înfrângerii guvernului la referendumul privind reforma justiției din martie, când aproape 54% dintre votanți au respins propunerea.
Discuțiile critice la adresa Uniunii Europene reprezintă o constantă în campaniile politice italiene, iar poziția mai combativă a lui Meloni față de Bruxelles este interpretată ca o strategie pentru obținerea unei flexibilități bugetare mai mari.
Europarlamentarul Nicola Procaccini, membru al partidului Fratelli d’Italia, a afirmat că discursul premierului sprijină o Uniune Europeană mai pragmatică și mai atentă la realitățile statelor membre, subliniind: „A fi pro-european astăzi nu înseamnă să accepți pasiv fiecare decizie a instituțiilor UE, ci să ai curajul de a cere o Europă mai practică, mai puțin ideologică și mai atentă la nevoile cetățenilor săi, ale companiilor și ale statelor membre”.
Discuțiile privind flexibilizarea regulilor Pactului de Stabilitate sunt așteptate să fie reluate la nivel european, însă Italia ar putea întâmpina opoziție din partea statelor nordice, care susțin o disciplină fiscală mai strictă.
Italia are una dintre cele mai ridicate datorii publice din Uniunea Europeană și se confruntă cu costuri mari la energie, ceea ce pune presiune pe sectorul industrial și pe competitivitatea economică. Economia rămâne dependentă de combustibili fosili, iar Comisia Europeană a redus prognoza de creștere pentru 2026 de la 0,8% la 0,5%, pe fondul inflației generate de energie și al încetinirii economice.
Un oficial din sectorul bancar a declarat că disputa purtată de Meloni la Bruxelles depășește chestiunea regulilor bugetare și are implicații politice interne, iar rezultatul negocierilor va influența credibilitatea guvernului înaintea alegerilor.
Critici au venit și din partea opoziției. Europarlamentarul Brando Benifei, din Partidul Democrat, a declarat că declarațiile premierului au avut un caracter politic mai degrabă decât unul orientat spre soluționarea problemelor economice, susținând că guvernul preferă confruntarea cu Bruxelles-ul în locul construirii unor soluții europene comune, ceea ce ar slăbi poziția Italiei în contextul necesității unor investiții în industrie, agricultură și locuri de muncă.
Italia a fost unul dintre principalii beneficiari ai Planului European de Redresare, primind aproape 195 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi cu dobândă redusă, însă acest instrument va fi redus treptat până în 2027, limitând astfel spațiul fiscal al țării în fața unor noi șocuri economice.
Dacă prețurile la energie rămân ridicate și tensiunile geopolitice persistă, presiunea asupra guvernului italian de a proteja populația și mediul de afaceri va crește, în condițiile unor constrângeri bugetare tot mai stringente.
