UE ia în considerare limitarea temporară a dreptului de veto pentru noii membri
Uniunea Europeană analizează posibilitatea ca noile state membre să nu poată exercita imediat dreptul de veto după aderare, în vederea evitării blocajelor politice într-un bloc comunitar în proces de extindere.
Propunerea este discutată în contextul negocierilor accelerate cu țări candidate precum Republica Moldova, Muntenegru, Albania și Ucraina.
Potrivit informațiilor publicate de cotidianul britanic „The Guardian”, Comisia Europeană ia în calcul introducerea unor restricții temporare asupra dreptului de veto pentru noile state membre, în special în domenii sensibile precum politica externă și fiscalitatea, unde deciziile sunt luate în unanimitate.
Ideea este analizată în special în cazul Muntenegrului, considerat cel mai avansat candidat pentru aderarea la UE. Țara din Balcanii de Vest, cu aproximativ 624.000 de locuitori, ar putea deveni membru al Uniunii până în 2028.
În această lună, grupul tehnic responsabil cu redactarea tratatului de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, un semnal că negocierile intră într-o etapă decisivă după 14 ani de discuții.
Potrivit mai multor surse europene citate de presa internațională, tratatul de aderare ar putea include o suspendare limitată în timp a dreptului de veto. Măsura ar urma să fie aplicată doar temporar pentru a evita apariția unor „membri de rang secund” în UE.
Discuțiile privind limitarea dreptului de veto au fost alimentate de blocajele provocate în ultimii ani de Ungaria. Guvernul condus de Viktor Orbán a întârziat sau a blocat mai multe decizii importante ale Uniunii Europene, inclusiv un pachet financiar destinat Ucrainei.
Oficialii europeni se tem că o Uniune extinsă la peste 35 de state ar putea deveni dificil de gestionat dacă regula unanimității rămâne neschimbată.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat recent că „o uniune cu 33, 34 sau 35 de state membre nu poate continua să funcționeze după aceleași reguli create pentru un grup mult mai mic”.
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut liderilor europeni să găsească „soluții inovatoare” pentru accelerarea extinderii Uniunii Europene, în special în Balcanii de Vest.
Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Merz a propus și un statut de „membru asociat” pentru Ucraina. Acesta ar permite Kievului să participe la reuniunile europene și la unele instituții ale UE fără drept de vot deplin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins însă ideea. „Locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie complet, deplin și egal”, a transmis liderul de la Kiev pe rețelele sociale.
După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, extinderea Uniunii Europene a devenit o prioritate strategică pentru Bruxelles. Comisia Europeană a afirmat anterior că noi aderări ar putea avea loc până în 2030.
Pe lângă Muntenegru și Albania, Republica Moldova este considerată una dintre țările care au avansat rapid în procesul de integrare europeană. Oficialii europeni văd extinderea și ca pe o măsură de securitate în fața influenței Rusiei și Chinei în regiune.
În cazul Ucrainei, aderarea rămâne însă legată de evoluția războiului și de eventualele negocieri de pace. Costurile estimate pentru reconstrucția țării au ajuns la aproximativ 588 de miliarde de dolari, potrivit evaluărilor internaționale publicate la finalul anului 2025.
