Țările bogate din UE se opun propunerii bugetare de 1,8 trilioane de euro. Poziția României
Miniștrii a nouă țări contribuabili net din Uniunea Europeană au început o campanie de opoziție față de propunerea Comisiei Europene privind bugetul pe termen lung, în valoare de 1,8 trilioane de euro, înaintea negocierilor care vor începe în această vară.
Miniștrii din Suedia, Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda, Germania, Franța, Irlanda și Belgia se vor întâlni marți la un mic dejun de lucru pentru a planifica strategia de opoziție față de bugetul propus. Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru afaceri europene, a declarat pentru POLITICO că „Volumul trebuie să scadă substanțial” și că „Pur și simplu nu există loc pentru o creștere dramatică a contribuției Suediei sau a oricăror alți contribuabili neți, de altfel.”
Pe de altă parte, un grup de 16 țări, printre care Italia, Spania și Polonia, respinge reducerile propuse și solicită majorarea cheltuielilor pentru agricultură, plățile către regiunile mai sărace și pescuit. Aceste politici sunt, potrivit declarației comune coordonate de România și semnată de Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania, singurele care se confruntă cu reduceri în termeni reali, în ciuda creșterii generale a dimensiunii noului CFM.
Comisia Europeană propune cheltuieli de până la 1,8 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, sumă care include rambursările pentru datoria generată de pandemia de Covid, ceea ce duce totalul la aproape 2 trilioane de euro sau 1,26% din venitul național combinat al statelor membre. Bugetul actual pentru perioada 2021-2027 este echivalent cu aproximativ 1,1% din PIB-ul cumulativ al UE.
Claudia Bauer, ministrul austriac pentru Europa, a afirmat: „Trebuie să renunțăm la reflexul de la Bruxelles de a încerca pur și simplu să rezolvăm fiecare problemă cu mai mulți bani. Mai ales într-un moment în care multe state membre trebuie să facă economii naționale și să ia decizii bugetare dificile, și UE are nevoie de mai multă reținere.” Ea a adăugat că „De aceea, țările contribuitoare nete se coordonează mai strâns” pentru a avea „Cu o abordare comună și, acolo unde este necesar, cu linii roșii clare pentru următorul buget al UE.”
Pe măsură ce negocierile se intensifică, cele 16 țări care susțin un buget mai mare au cerut eliminarea rambursărilor pentru cinci state – Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda – argumentând că „nu există nicio justificare politică sau economică pentru reintroducerea lor”. De asemenea, ele au semnalat dorința de a amâna o parte din rambursarea împrumuturilor UE post-Covid, estimate la 168 de miliarde de euro pentru următorul ciclu bugetar.
Discuțiile vin înainte de prezentarea unui NegoBox – o defalcare detaliată a bugetului propus – care ar urma să fie publicat la începutul lunii iunie, după ce Cipru, deținătorul președinției Consiliului UE, a purtat consultări cu delegațiile naționale privind limitele bugetare. NegoBox-ul ar putea fi prezentat încă din 10 iunie, urmând ca apoi să fie discutat la nivelul ambasadorilor și ulterior la summitul Consiliului European ce începe pe 18 iunie.
Grupul celor nouă contribuabili net își exprimă sprijinul pentru creșterea cheltuielilor pe priorități precum securitatea națională și consolidarea industriilor, dar insistă ca nivelul general al cadrului financiar să fie redus. Joakim Strand, ministrul finlandez pentru afaceri europene, a declarat: „Avem nevoie de un acord în timp util privind un CFM modern și adaptat la viitor, cu priorități precum competitivitatea și apărarea. În același timp, nivelul general al cadrului trebuie să fie mai scăzut.”
În paralel, noul guvern olandez va solicita Bruxelles-ului să facă „alegeri dificile” în noul buget pentru a asigura alocarea resurselor „acolo unde pot genera cea mai mare valoare adăugată și impact transfrontalier al UE”. Într-o scrisoare adresată parlamentului olandez, miniștrii de externe și de finanțe au precizat că este necesară găsirea unor economii importante în domenii precum subvențiile agricole, plățile către regiunile mai sărace și salariile funcționarilor UE.
