Justiția respinge legea salarizării a Guvernului Bolojan, CSM critică soluțiile
Consiliul Superior al Magistraturii contestă proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat pe 25 mai 2026, și avertizează că acesta compromite funcționarea justiției și poziția constituțională a puterii judecătorești.
CSM consideră că prevederile proiectului subminează poziția constituțională a puterii judecătorești ca putere în statul român, iar nu doar independența financiară a justiției, și echilibrul constituțional între puterile statului, prin faptul că legea se bazează pe aprecierea executivului privind legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești definitive referitoare la drepturile salariale ale magistraților. „Este în afara echilibrului constituțional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea și temeinicia unor hotărâri judecătorești definitive, pronunțate cu privire la drepturile salariale ale magistraților. O astfel de conduită încalcă independența justiției și forța obligatorie a hotărârilor judecătorești definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice și responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, consideră CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii susține că proiectul de lege cuprinde „soluții normative absurde” și că aceasta va diminua considerabil veniturile magistraților, situându-le sub nivelul corespunzător responsabilităților publice ale judecătorilor și procurorilor. În proiect este introdusă noțiunea de „diferență salarială tranzitorie”, un drept salarial individual suplimentar salariului lunar, fără precizări privind natura sa sau includerea acestuia în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, ceea ce poate conduce la o diminuare mascată a pensiilor de serviciu.
CSM atrage atenția că mecanismul salarial compensatoriu, valabil pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani, este afectat de vicii de constituționalitate. De exemplu, promovarea la o instanță sau un parchet de nivel superior sau trecerea într-o treaptă superioară de vechime ar putea genera o scădere drastică a drepturilor salariale, situație considerată inacceptabilă. De asemenea, veniturile magistraților care vor intra în profesie după adoptarea legii vor fi mult mai reduse comparativ cu cele ale colegilor care au început cariera cu doar un an înainte.
CSM avertizează că adoptarea proiectului în forma propusă va destabiliza resursa umană din sistemul judiciar, atât prin posibilitatea unor plecări masive din corpul magistraților, cât și prin scăderea atractivității profesiei pentru noile generații. „Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiția ca putere în statul român și ca serviciu public pentru cetățeni, destabilizând-o din nou și subminându-i poziția constituțională”, susține CSM.
Consiliul anunță că va folosi toate instrumentele legale derivate din poziția constituțională de garant al independenței justiției pentru a salva autoritatea puterii judecătorești, acționând în coordonare cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare.
În momentul prezentării proiectului, mai mulți magistrați, printre care și judecătorul Alin Bodnar, soțul consilierei lui Ilie Bolojan, au susținut că „proiectul noii legi a salarizării este inacceptabil”.
