Europa caută soluții pentru creșterea prețurilor la fertilizanți, Bruxelles-ul mizând pe gunoiul de grajd și biogaz
Comisia Europeană pregătește un plan pentru reducerea dependenței Europei de fertilizanții produși din gaze naturale, într-un moment în care prețurile îngrășămintelor cresc din nou pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al impactului războiului dintre Iran și Israel asupra piețelor energetice.
Documentul, care urmează să fie prezentat oficial la Bruxelles, pune accent pe utilizarea mai mare a gunoiului de grajd, a digestatelor rezultate din producția de biogaz și a altor deșeuri agricole pentru fabricarea fertilizanților.
Planul vine însă în contextul în care fermierii europeni solicită măsuri rapide pentru reducerea costurilor înaintea noului sezon agricol. Europa produce cea mai mare parte a fertilizanților folosind gaz importat. Închiderea Strâmtorii Ormuz la finalul lunii februarie a dus la creșterea prețurilor la gaze și la tensionarea pieței globale a fertilizanților.
Prețurile sunt acum cu aproximativ 70% mai mari decât nivelurile din 2024.
Mai multe organizații agricole europene avertizează că situația poate afecta costurile de producție și, implicit, prețurile alimentelor în lunile următoare.
„Fermierii europeni nu mai pot aștepta încă o strategie pe termen lung, în timp ce costurile continuă să crească”, a declarat José María Castilla, reprezentant al organizației agricole spaniole ASAJA.
Și președinta Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, eurodeputata cehă Veronika Vrecionová, a criticat lipsa măsurilor imediate. Potrivit acesteia, fermierii „așteptau acțiuni concrete, nu doar intenții și planuri”.
Potrivit drafturilor, Comisia Europeană a refuzat să suspende taxele impuse fertilizanților importați din Rusia și Belarus, deși o astfel de măsură ar fi putut reduce rapid costurile pentru fermieri. Executivul european susține însă că menținerea tarifelor este necesară pentru reducerea dependenței strategice față de Rusia și pentru limitarea veniturilor care ar putea finanța războiul din Ucraina.
De asemenea, Bruxelles a renunțat și la ideea unei suspendări temporare a mecanismului CBAM — taxa europeană pe importurile cu emisii ridicate de carbon. Unele organizații agricole au cerut amânarea acestei taxe pentru a ieftini fertilizanții importați. În schimb, Comisia promite să consolideze mecanismul și să introducă măsuri suplimentare împotriva evitării regulilor climatice.
Planul european propune modificări ale Directivei Nitraților pentru a permite o utilizare mai extinsă a digestatelor provenite din instalațiile de biogaz. Aceste materiale sunt obținute prin descompunerea gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice și pot furniza azot utilizat în agricultură.
Eurodeputatul italian Herbert Dorfmann a declarat că fertilizanții organici pot contribui la reducerea dependenței de gaz, dar nu pot înlocui complet fertilizanții clasici pe bază de azot. La rândul său, eurodeputatul verde austriac Thomas Waitz a susținut că Uniunea Europeană ar trebui să accelereze tranziția către alternative mai puțin dependente de combustibili fosili.
Analiștii spun că actualul sezon agricol nu este încă afectat major, deoarece mare parte din fertilizanții necesari au fost achiziționați înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Doriana Milenkova, analist în cadrul Rabobank, a declarat că „nu există o criză imediată a fertilizanților în Uniunea Europeană pentru actualul sezon agricol”, deoarece aprovizionarea a fost făcută înaintea conflictului. Totuși, dacă prețurile ridicate la gaze și fertilizanți se mențin, efectele ar putea deveni vizibile în costurile de producție agricolă și în prețurile alimentelor din următorul ciclu agricol.
