Deputata Gabriela Porumboiu propune schimbarea taxelor pentru muzica ambientală: microîntreprinderile mici ar putea fi exceptate
Gabriela Porumboiu, deputată de Dolj, a anunțat depunerea în Parlament a unui proiect de lege care vizează modificarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu accent pe modul în care sunt stabilite și colectate remunerațiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale.
Inițiativa este prezentată de Gabriela Porumboiu ca un proiect de sprijinire a antreprenorilor și de reducere a poverii administrative pentru mediul de afaceri. Textul propunerii urmărește introducerea unor reguli de proporționalitate, transparență și echitate în raporturile dintre operatorii economici și organismele de gestiune colectivă, în special în cazul utilizării muzicii în spații comerciale unde aceasta are caracter ambiental sau incidental.
„Așa cum am discutat cu mediul antreprenorial din România, am depus astăzi în Parlament proiectul de lege privind sprijinirea antreprenorilor și reformarea taxelor percepute pentru drepturile de autor, o inițiativă care urmărește reducerea poverii administrative și crearea unui cadru mai echitabil pentru mediul de afaceri din România”, a transmis Gabriela Porumboiu.
Potrivit proiectului, remunerațiile datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale ar urma să fie stabilite în funcție de dimensiunea activității economice, de utilizarea efectivă a muzicii și de impactul real al acesteia asupra activității comerciale. Documentul prevede expres că aceste remunerații nu trebuie să devină o sarcină excesivă sau disproporționată pentru operatorii economici, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici.
Taxele pentru muzica ambientală, între drepturile autorilor și presiunea asupra micilor afaceri
Tema are o miză practică importantă pentru numeroase afaceri mici — cafenele, magazine, saloane, spații de servicii sau alte unități comerciale — unde muzica este folosită mai degrabă ca fundal ambiental decât ca element central al modelului de business.
Proiectul depus de Gabriela Porumboiu propune introducerea în lege a principiului „utilizării comerciale reale”. Cu alte cuvinte, plata remunerațiilor nu ar trebui tratată uniform, indiferent de mărimea afacerii sau de rolul concret al muzicii în activitatea respectivă. Diferența dintre un club, un festival sau un spațiu de evenimente, unde muzica este parte esențială a produsului comercial, și o microîntreprindere care folosește muzica ambientală într-un spațiu redus devine, în logica proiectului, un criteriu legislativ distinct.
În forma propusă, legea ar urma să prevadă că „stabilirea remunerațiilor datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale se realizează cu respectarea principiului proporționalității, în raport cu dimensiunea activității economice, utilizarea efectivă a operelor și impactul real asupra activității comerciale”.
Textul mai prevede că „remunerațiile colective nu pot constitui o sarcină excesivă sau disproporționată pentru operatorii economici, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici”
Proiectul propune ca, la stabilirea remunerațiilor, să fie avute în vedere cifra de afaceri, suprafața spațiului comercial, specificul activității economice și caracterul esențial sau incidental al utilizării muzicii. De asemenea, proiectul interzice stabilirea unor remunerații disproporționate în raport cu activitatea economică desfășurată.
Un punct important al inițiativei este exceptarea anumitor utilizări fără caracter comercial esențial. Proiectul prevede că nu ar constitui comunicare publică, în sensul legii, utilizarea incidentală sau ambientală a operelor muzicale în activități economice în care muzica nu reprezintă un element esențial pentru atragerea clientelei sau desfășurarea activității comerciale.
În plus, microîntreprinderile ar putea fi exceptate de la plata remunerațiilor dacă îndeplinesc cumulativ mai multe condiții: desfășoară activitatea într-un spațiu de până la 50 de metri pătrați, au o cifră de afaceri anuală de până la 250.000 de lei, utilizează muzica exclusiv ambiental și incidental, iar muzica nu reprezintă elementul comercial principal al activității.
Proiectul păstrează însă delimitarea față de domeniile în care muzica este parte centrală a activității economice. Exceptarea nu s-ar aplica evenimentelor, spectacolelor, concertelor, cluburilor, festivalurilor sau altor activități în care utilizarea muzicii este un element esențial al activității comerciale.
Platformă unică și transparență pentru organismele de gestiune colectivă
O altă modificare propusă vizează introducerea unui sistem unificat de licențiere. Potrivit proiectului, remunerațiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale și a drepturilor conexe ar putea fi achitate printr-un mecanism unic, realizat printr-o platformă administrată potrivit unor norme aprobate prin hotărâre de Guvern.
În această arhitectură, distribuirea sumelor între organismele de gestiune colectivă s-ar face intern, fără obligații administrative suplimentare pentru utilizatori. Pentru antreprenori, aceasta ar însemna o relație mai simplă cu sistemul de licențiere și o reducere a birocrației generate de raporturile multiple cu diferite organisme de colectare.
Proiectul introduce și obligații de transparență pentru organismele de gestiune colectivă. Acestea ar urma să publice anual, pe propriile pagini de internet, totalul sumelor colectate, criteriile de distribuire a remunerațiilor, cheltuielile administrative și totalul sumelor distribuite titularilor de drepturi.
Textul prevede și obligația efectuării unui audit financiar extern anual, precum și transmiterea raportului anual către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor și comisiile parlamentare competente.
Inițiativa include și prevederi privind protecția operatorilor economici împotriva practicilor abuzive. Potrivit proiectului, „este interzisă exercitarea unor presiuni, amenințări sau practici abuzive asupra operatorilor economici în scopul impunerii încheierii unor contracte de licențiere”.
De asemenea, propunerea legislativă stabilește că solicitarea remunerațiilor se poate realiza „exclusiv în baza existenței unei utilizări reale și constatabile a operelor protejate”.
Un alt element relevant pentru micii antreprenori vizează utilizarea muzicii royalty-free sau a serviciilor licențiate alternativ. În proiect se precizează că operatorii economici care utilizează astfel de opere sau servicii, cu dovada dreptului de utilizare, „nu datorează remunerații suplimentare organismelor de gestiune colectivă”.
Miza legislativă a proiectului este, astfel, una de echilibru: protejarea drepturilor autorilor și titularilor de drepturi, dar și limitarea poverii administrative și financiare asupra micilor antreprenori, acolo unde utilizarea muzicii nu reprezintă o sursă directă de venit sau un element central al activității comerciale.
În forma actuală, inițiativa deschide o dezbatere relevantă despre proporționalitatea taxelor, transparența colectării și tratamentul aplicat microîntreprinderilor într-un mediu economic deja tensionat de costuri, fiscalitate și birocrație.
Citește și:
Acest articol este realizat în baza unui parteneriat media
