Grecia reacționează la Bruxelles după descoperirea unei drone ucrainene într-o zonă turistică
Grecia a reacționat ferm la Bruxelles după ce o dronă navală ucraineană neexplodată a fost descoperită în apele sale teritoriale, exprimând temeri că războiul din Ucraina s-ar putea extinde până în Marea Mediterană.
O dronă navală de tip Magura, încă încărcată cu explozibili și cu indicii că fusese utilizată într-o tentativă de atac, a fost observată săptămâna trecută de un pescar în apropierea insulei Lefkada din vestul Greciei, o zonă frecventată de turiști. Dispozitivul era prins într-o peșteră, iar motoarele sale funcționau în continuare.
Ministrul Apărării din Grecia, Nikos Dendias, a confirmat marți originea ucraineană a dronei și a adus subiectul la reuniunea Consiliului de Apărare al UE desfășurată la Bruxelles, descriind situația drept „un incident extrem de grav”.
Ministrul de Externe Giorgos Gerapetritis a ridicat, la rândul său, problema prezenței dronei în discuțiile cu omologii europeni, la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe de luni, anunțând că Atena va recurge la demersuri diplomatice de protest. El a subliniat că Grecia „nu va accepta desfășurarea operațiunilor de război în spațiul extins al Mediteranei și, mai ales, îndreptate spre teritoriul său”.
Autoritățile din Grecia investighează două posibile scenarii: fie drona a fost abandonată în zonă de o navă comercială, fie a fost lansată dintr-o bază ucraineană situată la Misrata, în vestul Libiei, potrivit oficialilor greci.
Nu este prima situație în care Grecia este implicată indirect în acțiunile Ucrainei de limitare a veniturilor obținute de Rusia din exporturile de petrol. În martie anul trecut, o navă aparținând unei companii grecești a fost lovită de o dronă ucraineană în apropierea portului Novorossiisk, în timp ce încărca petrol rusesc. Ministrul grec al transporturilor maritime, Vassilias Kikilas, a declarat atunci că „Se consideră că acest atac este probabil legat de deciziile care au permis, pentru o perioadă limitată, continuarea transportului de petrol rusesc” și a calificat astfel de incidente drept „inacceptabile și extrem de periculoase” atunci când vizează nave sub pavilion grecesc sau echipaje elene.
În același timp, Kievul își intensifică eforturile de a reduce veniturile energetice ale Moscovei, tratând petrolierele implicate în acest comerț ca ținte strategice.
În cazul actual, autoritățile ucrainene afirmă că nu dețin informații privind drona. „Nu există dovezi că aceasta aparține operatorilor ucraineni de drone maritime. Suntem deschiși la cooperare cu partea greacă pentru clarificarea circumstanțelor, dacă vor exista solicitări”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean, Heorhii Tîhî.
Totuși, Kievul a acuzat în mod repetat că flota extinsă de petroliere a Greciei contribuie indirect la menținerea exporturilor rusești de petrol. Încă de la începutul războiului, fostul ambasador ucrainean la Atena, Serhii Șutenko, afirma că „fondurile unor companii de transport maritim sunt pătrunse de sânge”.
Pe de altă parte, incidentul riscă să afecteze imaginea guvernului conservator al Noii Democrații, în contextul în care Grecia a sprijinit constant Ucraina în ultimii ani, modificând echilibrul tradițional al relațiilor cu Rusia. Executivul se confruntă tot mai mult cu critici din partea opoziției, care susține că statul grec nu dispune de o supraveghere suficientă a apelor sale teritoriale și pare vulnerabil în fața unor astfel de incidente.
Kyriakos Velopoulos, liderul formațiunii ultranaționaliste Soluția Greacă, considerată apropiată de Moscova, a afirmat că președintele Volodimir Zelenski „nu a fost niciodată un prieten al Greciei, ci dimpotrivă”. Totuși, el a adăugat că partidul său ar valorifica tehnologia, precizând că ar putea „să demonteze drona, să îi studieze tehnologia și să producă acest tip de echipamente în serie”.
Neîncrederea dintre Atena și Kiev nu este mai veche. Mai multe state din Uniunea Europeană exercită presiuni asupra Greciei pentru a furniza avioane de luptă Ucrainei, însă autoritățile elene rămân prudente.
În noiembrie anul trecut, cele două părți au convenit dezvoltarea comună a dronelor maritime fără pilot. Totuși, implementarea acordului a întâmpinat dificultăți, întrucât Ucraina dorește să păstreze un rol decizional în utilizarea acestor sisteme de către forțele armate grecești. La Atena, această poziție este interpretată ca o încercare a Kievului de a-și menține influența și în contextul relațiilor Greciei cu Turcia.
