China consideră SUA un „uriaș șchiop” după războiul cu Iran și pune sub semnul întrebării apărarea Taiwanului
Conflictul din Iran consumă rapid resursele militare ale Statelor Unite, iar analiști chinezi ridică semne de întrebare asupra capacității Washingtonului de a asigura apărarea Taiwanului.
Potrivit unor estimări interne ale Departamentului Apărării, citate de oficiali din Congres, Statele Unite au utilizat aproximativ jumătate din stocul de rachete de croazieră stealth cu rază lungă și au lansat de circa zece ori mai multe rachete Tomahawk decât produc anual. În aceste condiții, unii analiști chinezi susțin că situația scoate la iveală o vulnerabilitate structurală: dificultatea de a reface rapid stocurile într-un conflict de lungă durată.
Yue Gang, colonel în retragere al armatei chineze, a afirmat că această realitate „a diminuat semnificativ capacitatea armatei americane de a-și proiecta puterea de luptă, scoțând la iveală limitele hegemoniei sale militare globale”. Pentru o parte a discursului naționalist chinez, conflictul din Iran este interpretat ca un test indirect al capacității militare americane. Argumentul este că dificultățile întâmpinate într-un război regional ar indica limite și mai mari într-o confruntare cu o putere comparabilă, cum este China.
În acest context, apărarea Taiwanului ar deveni mai dificilă pentru Statele Unite, o perspectivă folosită pentru a sugera că Washingtonul ar avea o marjă redusă de reacție într-un eventual conflict în Strâmtoarea Taiwan.
Evaluările privind capacitatea militară americană au fost făcute înaintea unei întâlniri importante între Donald Trump și Xi Jinping. Yue Gang a spus că poziția liderului american ar putea fi afectată de evoluțiile din Iran: „Trump intenționa inițial să viziteze China cu aerul unui învingător rapid, folosindu-și poziția pentru a crește presiunea asupra Chinei. Acum însă, cu conflictul blocat și campania militară stagnând, el se află într-o poziție dificilă.” Totodată, colonelul a adăugat că Trump „nu va mai putea afișa aceeași aroganță”.
Discuțiile dintre cei doi lideri vor aborda teme economice, precum reducerea deficitului comercial al Statelor Unite, dar și aspecte sensibile de securitate, inclusiv relația Chinei cu Iranul și sprijinul american pentru Taiwan.
În declarațiile oficiale, Beijingul a adoptat un ton precaut, criticând conflictul fără a nominaliza direct administrația americană. Xi Jinping a condamnat încălcarea dreptului internațional, descriind situația drept o „revenire la legea junglei”.
Publicațiile de stat chineze au abordat subiectul consumului de armament american, evitând în general concluzii directe privind un avantaj strategic pentru China. Revista Qiushi a scris că „războiul a suprasolicitat resursele strategice ale Statelor Unite, lăsând țara într-o posibilă poziție vulnerabilă”. Global Times a descris situația ca pe una în care SUA ar putea deveni un „uriaș șchiop”.
Hu Xijin, fost redactor-șef al publicației, a afirmat că dificultățile din lanțul de aprovizionare militară oferă Chinei un avantaj psihologic. „Dacă privim situația ca pe un joc strategic de încredere între China și Statele Unite în jurul Strâmtorii Taiwan — un fel de partidă de șah — Statele Unite sunt pe punctul de a-și pierde toate piesele”, a spus el.
Reprezentanții administrației americane contestă aceste interpretări. Oficialii din domeniul apărării susțin că operațiunile din Orientul Mijlociu nu afectează capacitatea de descurajare în regiunea Indo-Pacific. Amiralul Samuel J. Paparo Jr., comandantul forțelor americane din zonă, a declarat că „nu văd niciun cost real impus capacității noastre de a descuraja China”.
De asemenea, oficialii au precizat că un eventual conflict în jurul Taiwanului ar implica alte tipuri de armament, în special rachete anti-navă, care nu au fost utilizate pe scară largă în Iran.
Analizele menționează și limitele armatei chineze, care nu a mai fost implicată într-un conflict major de aproape cinci decenii, iar conducerea militară a fost afectată de epurări politice și investigații de corupție. În contrast, armata americană a demonstrat capacități operaționale complexe în conflictul din Iran, inclusiv control aerian și operațiuni speciale.
Drew Thompson, fost oficial al Pentagonului, a declarat că „Statele Unite și-au demonstrat cu succes capacitățile de război într-un mod pe care China ar trebui să îl considere credibil”.
Pe lângă aspectele militare, situația are implicații asupra relațiilor cu aliații. Potrivit unor experți chinezi, întârzierile în livrarea echipamentelor și redistribuirea resurselor pot ridica semne de întrebare în rândul partenerilor regionali ai Statelor Unite. Wang Dong, director la Universitatea Peking, a spus că „atunci când aliații se confruntă cu incertitudini legate de desfășurarea forțelor și întârzieri în livrarea echipamentelor, apar inevitabil întrebări privind fiabilitatea și consecvența garanțiilor de securitate oferite de Statele Unite în regiune”. El a spus că Statele Unite „se confruntă cu limitele prezenței sale militare globale”.
În aceste condiții, Beijingul ar putea adopta o strategie mai activă în Asia, fără a recurge la conflict direct. Exemple recente includ dezvoltarea de infrastructură în zone disputate din Marea Chinei de Sud. Totuși, experții consideră că o eventuală acțiune militară directă împotriva Taiwanului depinde în principal de factori politici interni, cum ar fi o posibilă declarație formală de independență a insulei.
