SUA ar putea concentra atenția asupra formatului București 9 ca centru de putere în Europa
Formatul București 9 este văzut ca un potențial actor-cheie în Europa, iar succesul său depinde de leadershipul Poloniei și de interesul Statelor Unite pentru noi parteneriate.
Unele guverne europene își diversifică opțiunile fie prin formarea unor blocuri capabile să influențeze deciziile de la Bruxelles, fie prin construirea unei capacități suficiente de securitate, putere economică și influență geopolitică pentru a acționa independent, potrivit Gisreportsonline.
Formatul București 9, creat în 2015 la inițiativa președinților României și Poloniei de atunci, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, reunește Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Inițiativa a apărut ca reacție la atacul Rusiei asupra Ucrainei din 2014.
Președintele Andrzej Duda a folosit acest format pentru a mobiliza sprijinul pentru Ucraina și pentru a susține aderarea acesteia la NATO. Deși grupul nu a ajuns la un consens deplin în privința unor teme de securitate, precum flancul estic al NATO, acesta continuă să organizeze reuniuni anuale.
În 2023, București 9, împreună cu președintele american Joe Biden și secretarul general NATO Jens Stoltenberg, a semnat o declarație comună împotriva invaziei ruse din Ucraina din 2022. În 2025, formatul a susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB pentru statele NATO, o decizie importantă, deși nu unică, deoarece aproape toate statele europene au acceptat anterior creșteri similare.
Următorul summit al București 9 este programat pentru 13 mai 2026, la București. Conform informațiilor recente, grupul ar putea decide extinderea cu Norvegia, Suedia, Finlanda și Danemarca. Dacă aceste state nordice se vor alătura, vor fi reunite toate țările NATO de pe flancul estic, de la Cercul Arctic până la Marea Neagră. Cu excepția Norvegiei, toate ar fi și membre ale Uniunii Europene.
Argumentele pentru extindere includ atât considerente de securitate, cât și economice, în special în ceea ce privește integrarea economică mai profundă, prin investiții în infrastructură comună, energie și conectivitate digitală.
Ca și în cazul altor coaliții regionale, București 9 se confruntă cu provocări legate de menținerea unei alinieri politice pe termen lung. Grupul de la Vișegrad, mai mic și cu interese mai coerente, a întâmpinat dificultăți similare în alinierea agendelor politice ale statelor membre.
Deși formatul București 9 are o componență mai largă și mai diversă, dimensiunea grupului și forța militară a unor membri îi conferă o influență geopolitică semnificativă, care poate deveni realitate doar dacă guvernele reușesc să construiască o agendă comună solidă. O astfel de coeziune ar putea întări NATO și ar putea influența agenda summitului NATO de la Ankara, programat pentru iulie. În plus, ar putea apărea un bloc de vot comun cu impact în Parlamentul European.
Polonia are un rol central în definirea direcției formatului București 9, fiind una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa și având una dintre cele mai puternice armate din regiune. În prezent, țara este marcată de o competiție politică internă între președintele conservator și guvernul de centru-stânga, fiecare cu propria direcție în politica externă și de apărare. Cu toate acestea, ambele tabere susțin consolidarea rolului Poloniei ca actor influent în Europa.
Acest rol este reflectat și în dorința liderului guvernului polonez, Donald Tusk, de a transforma București 9 într-o inițiativă strategică definitorie. Un obstacol major rămâne însă faptul că formatul este încă puțin cunoscut și nu este perceput ca un actor de prim rang pe scena europeană.
