Ilie Bolojan, critic dur la adresa PSD: „S-au obișnuit să folosească bugetul ca pușculiță”

Ilie Bolojan critică PSD pentru modul în care gestionează bugetul

Ilie Bolojan a afirmat că social-democrații s-au obișnuit să folosească bugetul statului „ca pe o pușculiță” și a criticat moțiunea depusă împotriva Guvernului, pe care o consideră nejustificată.

Bolojan a susținut că moțiunea are „o fractură logică”, mai ales în cazul social-democraților. „Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum? Nu ați fost în Guvern? Dacă nu e adevărată, mie mi-ar fi rușine să semnez așa ceva”, a afirmat el.

Premierul a declarat că a preluat mandatul într-un moment dificil, în care România venea după anul 2024 cu „cel mai mare deficit”. El a precizat că deficitul „nu l-a produs”, ci l-a găsit, și că nu putea fi ascuns. Potrivit acestuia, situația a fost cauzată de guvernele anterioare, care „au ignorat reformele”.

„Acum 10 luni am venit într-o situație dificilă să fac ce trebuie, nu ce e popular, ci ce e necesar”, a spus Bolojan.

Publicitate

Premierul a enumerat mai multe măsuri pe care le consideră realizări ale Cabinetului său, printre care reducerea deficitului la 7,9% din PIB, recâștigarea încrederii piețelor, numirea nepolitică a conducerii Vămii și ANAF, renegocierea PNRR, reforma pensiilor magistraților și reducerea cu 10% a personalului din administrație.

Bolojan a susținut că măsurile de reducere a cheltuielilor au generat nemulțumiri în rândul unor lideri locali, pe care i-a acuzat că s-au obișnuit să folosească bugetul statului „ca pe o pușculiță”. Premierul a dat ca exemplu situația de la Electrocentrale Craiova și sprijinul acordat Aeroportului din Dolj, afirmând că statul a fost nevoit să intervină financiar după pierderea unor fonduri europene sau după nefinalizarea unor proiecte.

„Unii care își fac treaba par fraierii de serviciu ai celor care s-au obișnuit să folosească bugetul de stat ca o pușculiță”, a mai spus Bolojan.

În opinia premierului, moțiunea depusă împotriva Guvernului este „mincinoasă, cinică și artificială”, fiind bazată pe date care „nu sunt reale” și pe o abordare care ignoră contextul dificil în care s-a aflat România.