Zi decisivă pentru Bolojan: moțiunea PSD-AUR poate duce la căderea Guvernului, PNL iese din sală la vot
PNL va părăsi sala în momentul votului moțiunii de cenzură depuse de PSD și AUR, care poate demite Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a ajuns la Parlament. Parlamentarii PNL vor fi prezenți la dezbaterea moțiunii, dar vor părăsi sala la momentul votului. Doar câțiva deputați și senatori liberali vor rămâne pentru a supraveghea procedura. După vot, liderii PNL au programată o ședință a Biroului Politic Național.
Ninel Peia, din grupul PACE, care include parlamentari care au intrat pe listele SOS și POT, a anunțat că 9 senatori și 6 deputați vor vota moțiunea cu bilele la vedere.
Moțiunea de cenzură, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost citită săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului. Dezbaterea și votul au fost programate pentru 5 mai, de la ora 11.00, votul fiind secret, cu bile.
Pentru demiterea Guvernului, moțiunea trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi „pentru”, reprezentând majoritatea absolută a celor 463 de parlamentari. Numărul total al mandatelor contează, indiferent de prezența în sală. Dacă moțiunea trece, Executivul este demis automat și rămâne cu atribuții limitate până la instalarea unui nou guvern.
Criza politică a început după ruperea coaliției care îl susținea pe Ilie Bolojan. Guvernul fusese învestit în 23 iunie 2025 cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, ca un Executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități. Relația dintre PSD și premier s-a deteriorat pe fondul măsurilor economice și disputelor privind reformele administrative și fiscale. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a transmis că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare. Ulterior, social-democrații și-au retras și reprezentanții din funcții politice guvernamentale, inclusiv secretari de stat și prefecți.
PSD și AUR au împreună 219 parlamentari și mai au nevoie de aproximativ 14 voturi pentru a atinge pragul de 233. Voturile decisive sunt așteptate din partea parlamentarilor SOS România, POT, PACE, a neafiliaților și a grupului minorităților naționale.
Tabăra guvernamentală are un deficit numeric evident: PNL, USR și UDMR însumează 164 de parlamentari, iar împreună cu minoritățile ar ajunge la 181. Minoritățile, cu 17 deputați, nu au decis o linie comună de vot, astfel că fiecare parlamentar poate vota individual.
PNL și USR au adoptat o strategie de boicot al votului. Liberalii vor participa la dezbatere, dar vor părăsi sala la vot, cu excepția câtorva reprezentanți care vor supraveghea procedura. USR va fi prezent în plen, dar nu va vota moțiunea. PSD a decis ca propriii parlamentari să voteze cu bilele la vedere.
Calculele au fost complicate de anunțul unor parlamentari din Partidul UNIT care, deși au semnat moțiunea, nu o vor vota. Aceasta este una dintre diferențele între numărul de semnături și numărul de voturi efective așteptate.
Dacă moțiunea trece, Guvernul Bolojan cade, dar rămâne interimar, îndeplinind doar actele necesare administrării până la numirea unui nou cabinet. Președintele României trebuie să convoace consultări și să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, care are 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului.
Scenariile discutate includ un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, un nou acord politic cu PSD, o formulă tehnocrată sau prelungirea crizei până la identificarea unei majorități. Ilie Bolojan a afirmat că, în cazul adoptării moțiunii, PNL ar putea intra într-o guvernare, dar nu într-o coaliție cu PSD, sau ar putea trece în opoziție pentru a construi „un pol de modernizare”.
Alegerile anticipate au fost menționate politic, însă rămân dificil de declanșat, întrucât Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar în condiții stricte legate de respingerea a cel puțin două propuneri de guvern în termen de 60 de zile.
Dacă moțiunea nu trece, Guvernul Bolojan rămâne în funcție, dar va guverna cu o susținere fragilă, fără PSD și cu necesitatea negocierii punctuale a proiectelor importante. Premierul a anunțat deja discuții cu USR, UDMR și minoritățile pentru funcționarea unui guvern minoritar și a propus un moratoriu parlamentar pentru proiectele PNRR.
Președintele Nicușor Dan a transmis, înaintea votului, că România va continua direcția occidentală, iar statul va funcționa indiferent de rezultat.
La nivelul conducerii statului există evaluarea că moțiunea are șanse ridicate să fie adoptată. În cazul căderii Guvernului, președintele ar urma să convoace consultări informale cu partidele înainte de a decide asupra desemnării unui nou prim-ministru. Există posibilitatea amânării desemnării premierului, prelungind astfel negocierile până la identificarea unei formule guvernamentale stabile.
În România postdecembristă, au fost înregistrate aproximativ 50 de moțiuni de cenzură, dintre care doar șase au fost adoptate. Primul guvern demis prin moțiune a fost Cabinetul Emil Boc I, în 13 octombrie 2009. Au urmat Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu în 27 aprilie 2012, Guvernul Sorin Grindeanu în 2017, Guvernul Viorica Dăncilă în 2019, Guvernul Ludovic Orban I în 2020 și Guvernul Florin Cîțu în 5 octombrie 2021.
Dacă moțiunea de astăzi este adoptată, Ilie Bolojan va deveni al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului. Dacă moțiunea nu trece, Guvernul va continua să funcționeze, dar într-un context politic fragil, cu un guvern minoritar și negocieri permanente.
