Trump afirmă că ostilitățile cu Iranul s-au încheiat, dar rămâne nemulțumit
Administrația președintelui Donald Trump a susținut că armistițiul convenit cu Iranul a pus capăt ostilităților, în timp ce termenul legal pentru informarea Congresului privind continuarea implicării militare a SUA în conflict se apropie.
Oficialii de la Washington au prezentat acordul drept un punct final al confruntărilor, însă Donald Trump a declarat vineri că nu este „mulțumit” de Iran, în contextul negocierilor aflate în desfășurare și al termenului limită pentru aprobarea Congresului privind continuarea acțiunilor militare ale SUA alături de Israel împotriva Teheranului.
Ziua de vineri a marcat 60 de zile de la notificarea oficială a Congresului, transmisă pe 2 martie, cu privire la atacurile lansate asupra Iranului. Potrivit legii americane, președintele trebuie să oprească utilizarea forțelor armate după această perioadă, dacă nu primește o aprobare legislativă.
Un oficial de rang înalt a declarat că ostilitățile „s-au încheiat”, invocând un armistițiu activ încă de la începutul lunii aprilie. Totuși, negocierile pentru un acord durabil nu au produs încă rezultate concrete.
Presa iraniană a relatat că Teheranul a transmis o nouă propunere de dialog prin intermediari din Pakistan, fără a oferi detalii suplimentare, iar nu este clar dacă această inițiativă a fost primită de autoritățile americane.
Donald Trump a afirmat în fața jurnaliștilor că a avut discuții recente cu partea iraniană, dar a subliniat nemulțumirea sa: „Să vedem ce se întâmplă. Dar aș spune că nu sunt mulțumit.” El a explicat dificultățile negocierilor prin „confuzia” conducerii iraniene, afectată de pierderi în rândul liderilor militari.
Președintele a adăugat că a fost informat despre mai multe opțiuni strategice, de la distrugerea totală a adversarului până la încheierea unei înțelegeri diplomatice. În paralel, prețul petrolului a început să scadă după o creștere cauzată de închiderea Strâmtorii Hormuz, pe fondul informațiilor legate de oferta iraniană.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a susținut în fața Senatului că armistițiul suspendă temporar termenul legal de 60 de zile, iar perioada nu mai curge pe durata încetării focului. Această poziție a fost contestată de senatorul democrat Tim Kaine, care a avertizat că legea nu permite o astfel de interpretare și că expirarea termenului ridică o problemă juridică majoră pentru administrație.
Rezoluția privind puterile de război, adoptată în 1973, obligă președintele să oprească utilizarea forțelor armate după 60 de zile, dacă nu există o declarație formală de război sau o prelungire limitată acordată de Congres pentru retragerea trupelor. Un oficial al administrației a confirmat că ostilitățile s-au încheiat la sfârșitul lunii februarie și că armistițiul inițial de două săptămâni a fost extins, fără schimburi de focuri după 7 aprilie.
Câteva voci din mediul academic contestă această interpretare. Heather Brandon-Smith, profesoară de drept la Universitatea Georgetown, a afirmat că blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene constituie un act de război, iar termenul „ostilități” din legislație a fost formulat larg tocmai pentru a include astfel de acțiuni. Ea consideră că, juridic, armistițiul nu oprește cronometrarea celor 60 de zile și nu echivalează cu încheierea definitivă a conflictului.
O opinie similară este exprimată de experta în securitate Elisa Ewers, care a avertizat că riscurile pentru personalul american persistă, iar blocada menține starea de confruntare, în condițiile fragilității armistițiului și a posibilei reluări a atacurilor.
Donald Trump a afirmat că Rezoluția privind puterile de război nu a fost niciodată respectată pe deplin și că mulți președinți au depășit limita de 60 de zile, considerând legea neconstituțională.
În paralel, oficialii administrației discută cu membri ai Congresului pentru obținerea unei autorizări formale. Tentativele democraților de a limita acțiunile președintelui au eșuat până acum, însă aceștia promit să continue demersurile, în timp ce majoritatea republicanilor s-au opus inițiativelor, deși există semnale că unii ar putea să-și reconsidere poziția după expirarea termenului legal.
Conflictul a izbucnit după atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului, în urma cărora liderul suprem al țării a fost ucis. Teheranul a răspuns prin lovituri asupra Israelului și aliaților americani din regiunea Golfului.
Washingtonul și Tel Avivul susțin că Iranul urmărește dezvoltarea unei arme nucleare, acuzație respinsă ferm de autoritățile iraniene. Costurile operațiunilor militare americane au ajuns la aproximativ 25 de miliarde de dolari, potrivit unui oficial al apărării.
În Congres, sprijinul pentru acțiunile Pentagonului rămâne solid în rândul unor republicani. Congresmanul Carlos Gimenez a declarat că Iranul reprezintă o amenințare existențială pentru Statele Unite și a susținut continuarea eforturilor pentru a împiedica Teheranul să obțină arme nucleare.
