PSD propune lege pentru interzicerea înstrăinării pachetelor minoritare de stat de către Ilie Bolojan
Senatorul PSD Cătălin Zamfir a depus un proiect de lege care interzice până la 31 decembrie 2027 înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, instituții de credit și alte societăți la care statul are calitatea de acționar, ca răspuns la intențiile Guvernului Ilie Bolojan.
Legea prevede că se interzice, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută. Excepțiile se referă la acțiunile companiilor, societăților și instituțiilor de credit care înregistrează pierderi pentru cinci ani consecutiv, sau pentru care a fost declanșată, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, precum și la acțiunile a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte.
Proiectul mai prevede suspendarea, până la 31 decembrie 2027, a oricăror operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de acționar, aflate în curs de realizare. Totodată, dispozițiile nu se aplică operațiunilor postprivatizare și operațiunilor specifice privatizării în cazul în care transferul dreptului de proprietate asupra participațiilor deținute de stat s-a realizat.
Termenul de adoptare al legii în Senat este 10 iunie 2026, iar procedura de urgență a fost deja aprobată. Proiectul are aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și urmează să primească avizele mai multor comisii ale Senatului.
Inițiatorii au motivat depunerea legii prin intențiile Guvernului Ilie Bolojan de a lista la bursă companii de stat din domenii strategice, printre care CEC Bank, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Aeroporturi București, Poșta Română, Romarm, Salrom și Loteria Română. Ei consideră această intenție „inoportună, în contextul economic și geopolitic anterior descris”.
De asemenea, proiectul critică intenția de a lista suplimentar noi pachete minoritare de acțiuni ale companiilor deja listate, cum ar fi Hidroelectrica sau Romgaz, într-un context de criză energetică acută la nivel european și global. Inițiatorii apreciază această măsură ca fiind „inoportună, în deplină contradicție cu logica economică sau cu deciziile altor state din întreaga Europă”. Ei susțin că vânzarea activelor strategice ale statului, chiar și în pachete minoritare, vulnerabilizează capacitatea de intervenție a statului în eventualitatea unor crize majore ori a prelungirii presiunilor deja existente.
În expunerea de motive, se arată că o astfel de decizie, realizată într-o perioadă de incertitudine geopolitică, energetică și financiară, este împotriva intereselor României. Se subliniază că valoarea celor mai importante companii din sectorul energetic se estimează a crește semnificativ în următoarele 12-18 luni.
Inițiatorii avertizează că o eventuală vânzare a pachetelor de acțiuni la Hidroelectrica, companie descrisă drept „ancora de stabilitate a sistemului energetic național”, ar vulnerabiliza suplimentar capacitatea și dreptul românilor de a accesa energie ieftină. Ei susțin că „a diminua controlul statului asupra acestei companii, în contextul eliminării măsurii de plafonare a prețurilor, este nu doar inoportun, poate fi catastrofal”.
În 2020, Parlamentul României a adoptat o lege similară, valabilă timp de doi ani, care prevedea că, „la data intrării în vigoare a prezentei legi, se interzice, pentru o perioadă de doi ani, înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, la bănci, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de participație deținută”. Legea a fost promulgată la acea vreme de președintele Klaus Iohannis.
