Noua carte a lui Jeremiah Johnston despre dovezile arheologice privind Iisus și analiza Giulgiului din Torino
Dr. Jeremiah Johnston a publicat recent o carte care analizează dovezile arheologice legate de Iisus, inclusiv Giulgiul din Torino, iar lucrarea a înregistrat poziții înalte în topurile de vânzări în SUA în ultimele săptămâni.
Cartea intitulată „Descoperirile lui Iisus: 10 dovezi istorice care ne aduc față în față cu Iisus” evidențiază zece descoperiri arheologice, printre care Giulgiul din Torino și manuscrisele de la Marea Moartă, pe care autorul le consideră artefacte care coroborează relatările biblice. Lucrarea a urcat pe locul al doilea în topul bestsellerurilor non-ficțiune al Amazon Charts săptămâna trecută și pe locul al treilea în lista New York Times din această săptămână.
Jeremiah Johnston a afirmat că a petrecut patru ani consultându-se cu oameni de știință și arheologi din întreaga lume care au studiat aceste artefacte. El susține că descoperirile oferă dovezi convingătoare pentru Noul Testament, indiferent de convingerile religioase ale unei persoane.
„Se pare că putem afla 65 de fapte despre nașterea, viața, lucrarea, miracolele și, bineînțeles, moartea, îngroparea și învierea lui Iisus… înainte de a deschide Biblia. Și nicio altă figură religioasă de pe planeta Pământ nu a fost vreodată atât de bine documentată”, a declarat Johnston pentru Fox News.
Giulgiul din Torino este una dintre descoperirile discutate în carte. Aceasta este o pânză funerară despre care unii cred că a fost folosită pentru înfășurarea trupului lui Iisus, în timp ce alții o consideră un fals datat în secolul al XIII-lea. Giulgiul prezintă o imagine a unui bărbat torturat și răstignit, cu detalii unice în comparație cu alte pânze funerare din secolul I.
„Lucrul fascinant la Giulgiul din Torino este că are o imagine a unui om brutalizat, chinuit și răstignit pe față și pe verso, pe care, atunci când o vezi în negativul fotografiei, o vezi de fapt într-un pozitiv al fotografiei și îți taie respirația”, a spus Johnston.
Autorul a subliniat că rănile prezentate pe pânză corespund cu relatarea biblică despre moartea lui Iisus. El a menționat prezența bilirubinei, produsă în urma descompunerii celulelor roșii din sânge, precum și niveluri ridicate de feritină și creatinină, indicând chinuri severe. De asemenea, giulgiul arată o rană pe partea stângă, între coastele cinci și șase, precum și perforații prin încheieturi și glezne, spre deosebire de reprezentările ulterioare care înfățișează răstignirea prin palme și picioare.
Probele de polen prelevate din pânză provin din zona Ierusalimului. Johnston a afirmat că nimeni nu a reușit să reproducă „proprietățile misterioase ale pânzei, inclusiv precizia anatomică, lipsa pigmentului și caracteristicile tridimensionale”.
„Imaginea are doar 0,2 microni grosime. Vă dați seama că este o cincime din grosimea unui fir din părul nostru? Așa de superficială este imaginea de pe giulgiu”, a spus Johnston.
Johnston a discutat cu fizicianul italian Paolo di Lazzaro, cercetător senior la Centrul de Cercetare ENEA din Roma, care a petrecut cinci ani încercând să reproducă imaginea. Testele lui Lazzaro au indicat că ar fi necesară „o explozie de 34.000 de miliarde de wați de energie radiantă, emisă într-o a 40-a miliardime de secundă, pentru a crea imaginea”.
Autorul consideră că aceste date sugerează un eveniment supranatural în momentul creării imaginii. „De aceea spun că Giulgiul din Torino nu este o pânză mortuară; este o pânză a învierii. Acesta este momentul în care trupul fizic al lui Iisus a revenit la viață”, a spus el.
Giulgiul a fost supus unei singure dateări cu carbon în anul 1988, care a indicat o perioadă între 1260 și 1390 după Hristos. Johnston a spus că studii recente evaluate de colegi au „discreditat” această datare, argumentând că proba folosită era contaminată, fiind peticită. El menționează că metode mai noi, utilizând raze X cu unghi larg (WAXS), au „confirmat o dată din secolul I”.
De asemenea, Johnston indică alte dovezi care sugerează o vechime mai mare a giulgiului, cum ar fi existența unei imagini similare pe fața unui solidus din secolul al VII-lea al împăratului Justinian al II-lea.
Giulgiul este unul dintre artefactele prezentate în carte. Autorul detaliază și un obiect numit „Paharul lui Iisus”, datat în anul 50 după Hristos, inscripționat în greacă cu o frază care îl descrie pe Iisus ca vrăjitor sau magician. Acest lucru arată, potrivit lui Johnston, că reputația lui Iisus ca vindecător era cunoscută în întreg Imperiul Roman.
Printre alte artefacte discutate se numără Osuarul lui Iacob, Papirusul Magdalen și dovezi care confirmă existența lui Pontius Pilat. Johnston a spus că dorește să-i ajute pe creștini și pe necredincioși să vadă dovezi istorice ale creștinismului.
„Nici măcar o fărâmă din Noul Testament nu ar fi fost scrisă dacă apostolii lui Iisus nu ar fi avut o credință bazată pe dovezi că l-au văzut în viață după ce a murit”, a spus el. „Lucrul frumos este că, cu cât cobori mai adânc cu întrebările tale în creștinism, cu atât mai solidă devine credința noastră.”
