Tot mai mulți britanici sunt în favoarea revenirii în Uniunea Europeană, conform unui studiu recent
Un sondaj nou evidențiază că mai mult de jumătate dintre britanici ar susține reintegrarea Regatului Unit în Uniunea Europeană, ceea ce pune presiune asupra Partidului Laburist și ridică întrebări legate de strategia sa față de UE, relatează The Guardian.
La un deceniu de la referendumul Brexit, un număr tot mai mare de alegători din Regatul Unit sprijină revenirea în Uniunea Europeană. Conform cercetării realizate de organizația Best for Britain, 53% dintre votanți ar prefera o reintegrare totală în UE, în locul unor forme parțiale de colaborare, precum revenirea doar în piața unică.
Rezultatele sondajului arată diferențe importante între susținătorii partidelor politice. Astfel, 83% dintre simpatizanții Partidului Laburist, 84% dintre cei ai Liberal-Democraților și 82% dintre votanții Verzilor sunt favorabili acestui demers. În schimb, în rândul conservatorilor și al susținătorilor partidului Reform, procentul scade la 39%, respectiv 18%.
Totodată, 61% dintre cei intervievați susțin actuala politică a guvernului privind relația cu UE, deși doar 19% o fac cu un sprijin puternic.
Rezultatele au fost făcute publice într-un context în care poziția Partidului Laburist este tot mai discutată. Experții avertizează că o atitudine precaută a acestei formațiuni ar putea afecta negativ rezultatul electoral.
Tom Brufatto, director de politici și cercetare la Best for Britain, a subliniat pericolele unei poziții de mijloc: „Credem că există riscuri inerente în soluțiile de compromis”.
Criticile se referă atât la posibila pierdere a alegătorilor progresiști, cât și la dificultatea de a păstra sprijinul în fostele zone muncitorești.
Studiul a evaluat șase posibile scenarii privind viitoarea relație dintre Regatul Unit și UE, incluzând menținerea acordului negociat de Boris Johnson, o distanțare mai accentuată față de normele europene, dar și opțiuni precum aderarea la uniunea vamală sau piața unică.
Potrivit lui Brufatto, revenirea implică costuri politice majore: „Este nevoie de o discuție profundă despre suveranitate, deoarece [revenirea în uniunea vamală și piața unică] presupune externalizarea unor părți importante din reglementările noastre”.
El a mai declarat că niciun partid nu ar putea „să convingă publicul să ne urmeze într-o astfel de negociere îndelungată”.
Politica actuală a guvernului laburist urmărește alinierea la anumite standarde europene fără o reintegrare formală în piața unică, ceea ce generează probleme legate de influența în procesul decizional.
Un exemplu este acordul sanitar și fitosanitar (SPS), destinat să reducă birocrația pentru exporturile agricole. În cadrul negocierilor, Regatul Unit a divergat deja de la 76 de reguli europene.
Specialiștii atrag atenția că acest model implică un rol amplificat de „rule-taker”, adică acceptarea regulilor fără a participa la elaborarea lor.
La prezentarea studiului, sociologul John Curtice a criticat lipsa unei poziții clare și a sugerat că pierderea electoratului liberal poate avea un impact mai mare decât migrarea voturilor către partidele pro-Brexit.
Potrivit acestuia, laburiștii au pierdut aproximativ unul din zece alegători în favoarea partidului Reform, dar pierderile către Liberal-Democrați și Verzi sunt mai mari, ajungând la unul din patru votanți.
Neil Kinnock a afirmat că Brexitul a avut efecte negative majore și că o campanie pentru revenirea în UE ar putea avea loc în viitor: „Acum am 84 de ani și probabil nu voi mai apuca să văd acest lucru, dar oamenii vor realiza [că a fost cea mai bună opțiune] și că este în interesul lor”.
Anand Menon a evidențiat contradicțiile din strategia guvernului, menționând că impactul economic al Brexitului este evaluat la 8% din PIB, în timp ce avantajele unei „resetări” limitate ar aduce doar o creștere de aproximativ 1%.
El a spus: „Din punct de vedere economic, nu cred că este sustenabil pentru un guvern al cărui ministru de finanțe spune acum că Brexitul a costat economia 8% din PIB, ceea ce este estimarea maximă, să pună în balanță o resetare care aduce doar 1% creștere”.
Menon a mai adăugat că alinierea treptată la standardele UE necesită un efort administrativ constant pentru evitarea divergențelor: „Dintr-o perspectivă pur administrativă, situația actuală este foarte inconfortabilă”.
