Conflictul civil din Sudan se prelungește pentru al patrulea an, provocând milioane de victime și o criză umanitară severă
După trei ani de război civil, Sudanul rămâne divizat între două forțe rivale, iar conflictul a evoluat într-una dintre cele mai grave crize umanitare din lume, cu zeci de milioane de oameni afectați și negocieri de pace practic blocate, potrivit Il Post.
Războiul din Sudan, început în aprilie 2023, opune armata regulată (Sudanese Armed Forces – SAF), condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan, și forțele paramilitare Rapid Support Forces (RSF), conduse de Mohamed Hamdan Dagalo. Conflictul a izbucnit după eșecul tranziției către un guvern civil și disputele privind integrarea RSF în armata regulată.
În prezent, țara este împărțită în două: armata controlează estul și principalele centre administrative, în timp ce RSF domină vestul, inclusiv regiunea Darfur. Fronturile sunt relativ stabile, în special în Kordofan, ceea ce a dus la un blocaj militar fără câștiguri decisive pentru niciuna dintre părți.
Deși luptele nu mai implică schimbări teritoriale majore, violențele continuă, inclusiv prin utilizarea dronelor și bombardamente asupra zonelor civile, care au provocat sute de victime doar în 2026.
Inițiativele diplomatice internaționale nu au reușit să producă rezultate concrete. Planurile propuse de Statele Unite și aliații regionali, inclusiv încetări temporare ale focului și procese de tranziție politică, au fost respinse sau ignorate.
Motivul principal este lipsa de încredere între cele două tabere. Armata refuză să legitimeze RSF, în timp ce liderii paramilitari resping orice acord care le-ar reduce puterea sau i-ar obliga să se dezarmeze.
În plus, conflictul este alimentat de tensiuni etnice și istorice. RSF provin din milițiile janjaweed, implicate în atrocitățile din Darfur din anii 2000, iar violențele actuale reflectă aceleași tipare, inclusiv atacuri sistematice asupra civililor.
Conflictul din Sudan a devenit tot mai mult un război prin interpuși. Egiptul și Arabia Saudită sprijină armata, în timp ce Emiratele Arabe Unite sunt acuzate că susțin RSF.
Un raport publicat în aprilie 2026 de Humanitarian Research Lab al Universității Yale indică existența unor dovezi privind sprijin militar oferit RSF din partea Etiopiei, inclusiv utilizarea unor baze militare de pe teritoriul acesteia.
Această implicare crește riscul ca Sudanul să devină scena unei confruntări indirecte între puteri regionale rivale, în special în contextul tensiunilor dintre Egipt și Etiopia.
Impactul umanitar al conflictului este considerat cel mai grav la nivel global în prezent. Datele centralizate de organizații internaționale arată dimensiunea crizei:
Aproximativ 14 milioane de persoane au fost forțate să-și părăsească locuințele de la începutul războiului;
Dintre acestea, aproape 9 milioane sunt strămutate intern, iar peste 4 milioane au fugit în țări vecine;
Peste 33,7 milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar în 2026;
Aproximativ 75% din populație depinde de ajutor extern.
Numărul victimelor este dificil de stabilit cu exactitate. Estimările variază de la zeci de mii la câteva sute de mii de morți, în funcție de surse și metodologii.
Criza alimentară s-a agravat dramatic. Potrivit unor rapoarte recente, aproximativ 28,9 milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară acută, iar în unele regiuni oamenii supraviețuiesc cu o singură masă pe zi sau consumă hrană improprie.
În Darfur, experții avertizează că unele zone au depășit pragurile de foamete, cu rate extreme de malnutriție.
Sistemul sanitar este aproape colapsat:
Peste 200 de atacuri asupra facilităților medicale au fost documentate;
Aproximativ o treime până la 40% din spitale nu mai funcționează.
Sudanul a înregistrat una dintre cele mai mari rate de decese cauzate de atacuri asupra sistemului medical la nivel global.
În plus, infrastructura civilă a fost grav afectată, iar accesul la apă, electricitate și servicii de bază este limitat în multe regiuni.
Sudanul este considerat în prezent epicentrul celei mai mari crize de strămutare la nivel global.
Valurile de refugiați pun presiune pe statele vecine, în special Ciad, unde taberele sunt supraaglomerate și insuficient finanțate. Organizațiile umanitare avertizează că reducerea finanțării ar putea duce la suspendarea ajutoarelor esențiale, inclusiv alimentație și apă potabilă.
Conflictul a avut un impact devastator asupra economiei Sudanului. Potrivit estimărilor, războiul a anulat decenii de dezvoltare economică, iar perspectivele sunt sumbre: milioane de oameni riscă să fie împinși în sărăcie extremă până la sfârșitul deceniului.
Agricultura, principala sursă de venit pentru populație, a fost grav afectată de distrugerea terenurilor, lipsa combustibilului și insecuritatea generalizată.
În 2026, comunitatea internațională a promis peste un miliard de lire sterline pentru ajutor umanitar, însă finanțarea rămâne insuficientă, acoperind doar o fracțiune din necesar.
În paralel, atenția globală s-a mutat către alte conflicte, în special cel din Orientul Mijlociu, ceea ce a redus presiunea diplomatică asupra părților implicate în Sudan.
Oficialii ONU au criticat lipsa de acțiune internațională, subliniind că eforturile actuale sunt insuficiente pentru a opri violențele sau pentru a preveni agravarea situației umanitare.
Războiul din Sudan a intrat într-o fază de stagnare militară, dar continuă să producă efecte devastatoare asupra populației civile. Divizarea teritorială, blocajul negocierilor și implicarea actorilor externi complică orice perspectivă de pace.
În același timp, criza umanitară atinge proporții istorice, cu milioane de oameni afectați de foamete, violență și strămutare. În lipsa unei relansări a eforturilor diplomatice și a unei mobilizări internaționale mai consistente, conflictul riscă să se prelungească, cu consecințe și mai grave pentru regiune și pentru populația Sudanului.
