Péter Magyar îl acuză pe Orbán că a trădat maghiarii din Transilvania prin sprijinul acordat lui George Simion
Liderul formațiunii Tisza, Péter Magyar, a criticat decizia lui Viktor Orbán de a susține liderul AUR, George Simion, considerând că aceasta contravine intereselor comunității maghiare din România, potrivit agenției Reuters.
Declarațiile au fost făcute luni, în prima conferință de presă susținută după victoria istorică a partidului Tisza în alegerile parlamentare din Ungaria.
Péter Magyar a afirmat că sprijinul acordat de Viktor Orbán lui George Simion reprezintă „o trădare” a maghiarilor din afara granițelor Ungariei, în special a celor din Transilvania.
Potrivit relatărilor, liderul Tisza consideră că această poziționare politică a afectat relația dintre Budapesta și comunitatea maghiară din România.
Magyar a revenit asupra unei declarații anterioare din 10 mai 2025, când a susținut pentru prima dată că premierul ungar a acționat împotriva intereselor minorității maghiare.
După turul decisiv al alegerilor prezidențiale din România, el a interpretat înfrângerea lui George Simion drept un eșec politic indirect pentru Viktor Orbán, argumentând că sprijinul oferit acestuia s-a dovedit o strategie greșită.
Liderul Tisza a încercat să transmită și un mesaj de reconciliere regională. El a rememorat vizita sa la Oradea, unde a participat la un marș alături de susținători, spunând că a parcurs simbolic „un milion de pași” pentru a se apropia de comunitatea maghiară din România.
În cadrul acelei deplasări, Magyar a declarat că atât românii, cât și maghiarii au respins „instigarea la ură și dezbinarea”. Într-un mesaj adresat publicului român, el a subliniat necesitatea unei relații bazate pe cooperare:
„Românii nu trebuie să privească Ungaria și maghiarii ca pe dușmani, ci ca pe un partener și o oportunitate.”
De asemenea, liderul Tisza a pledat pentru menținerea României pe traiectoria europeană, sugerând că stabilitatea regională depinde de cooperarea între statele membre ale Uniunii Europene.
În iulie 2025, pe site-ul oficial al partidului Tisza, Péter Magyar a anunțat că formațiunea sa nu va colabora „în nicio circumstanță” cu AUR. El a criticat ceea ce a numit „politica fricii și a urii”, despre care a spus că este utilizată în România împotriva minorității maghiare.
Această poziționare marchează o delimitare clară față de curentele naționaliste din regiune și indică direcția politică pe care Tisza intenționează să o urmeze în raport cu vecinii Ungariei.
Pe plan intern, Péter Magyar a prezentat principalele direcții ale viitorului guvern, punând accent pe reforme structurale. Printre cele mai importante propuneri se numără introducerea unei limite constituționale de două mandate pentru funcția de prim-ministru.
Potrivit acestuia, măsura ar urma să se aplice retroactiv, ceea ce ar împiedica revenirea la putere a lui Viktor Orbán, care a condus Ungaria timp de aproximativ două decenii. Inițiativa este prezentată ca un instrument de prevenire a concentrării excesive a puterii.
În paralel, liderul Tisza a anunțat crearea unei instituții anticorupție cu atribuții extinse, inclusiv recuperarea fondurilor obținute fraudulos. Noua structură ar urma să devină operațională rapid și să joace un rol central în reformarea sistemului administrativ.
Magyar a mai promis eliminarea ingerințelor politice în activitatea poliției și în procesele administrative, răspunzând astfel criticilor formulate în ultimii ani la adresa guvernării anterioare.
În ciuda majorității parlamentare consistente obținute de Tisza, Péter Magyar a insistat că reformele vor fi implementate în limitele cadrului legal:
„Nu vom lua măsuri ilegale pentru a restabili statul de drept.”
Totodată, el a sugerat că actualul președinte al Ungariei, Tamás Sulyok, ar trebui să se retragă înainte de marcarea a 70 de ani de la Revoluția din 1956, adăugând un nou element de tensiune în procesul de tranziție politică.
Declarațiile lui Péter Magyar marchează atât o ruptură politică față de era Viktor Orbán, cât și o repoziționare strategică a Ungariei în raport cu comunitățile maghiare din afara granițelor.
Criticile privind relația cu România și distanțarea de AUR indică o schimbare de ton în politica externă regională, în timp ce reformele anunțate pe plan intern sugerează o tentativă de restructurare profundă a sistemului politic ungar.
