Peste 60% dintre minorii din Australia continuă să fie activi pe rețelele sociale, în ciuda restricțiilor
Un studiu realizat în Australia arată că o mare parte dintre adolescenții cu vârste între 12 și 15 ani folosesc în continuare rețelele sociale, la patru luni după ce au fost impuse restricții pentru utilizatorii sub 16 ani.
Peste 60% dintre minorii din Australia folosesc în continuare rețelele sociale, la patru luni după ce autoritățile au impus restricții pentru utilizatorii cu vârsta sub 16 ani, arată un studiu realizat în rândul adolescenților de 12–15 ani.
Prima analiză amplă efectuată după intrarea în vigoare a restricțiilor indică faptul că utilizarea platformelor vizate nu a fost stopată. Trei din cinci adolescenți care aveau conturi înainte de luna decembrie au declarat că încă pot accesa cel puțin unul dintre acestea.
Datele arată că 53% dintre utilizatorii minori de TikTok și YouTube și 52% dintre cei de pe Instagram au continuat să își folosească conturile, în ciuda obligațiilor impuse companiilor de tehnologie de a restricționa accesul sub 16 ani.
Cercetarea a fost realizată online, în perioada 12–31 martie, la solicitarea Molly Rose Foundation și YouthInsight, organizații care monitorizează comportamentul digital al tinerilor.
Rezultatele studiului sugerează că, în multe cazuri, măsurile impuse nu au fost aplicate eficient. Două treimi dintre utilizatorii care au rămas activi pe YouTube, 61% dintre cei de pe Snapchat și 60% dintre utilizatorii de Instagram și TikTok au declarat că platformele nu au luat „nicio măsură” pentru a le suspenda sau șterge conturile.
În același timp, jumătate dintre copiii care foloseau rețelele sociale înainte de interdicție afirmă că aceasta nu a avut niciun impact asupra siguranței lor online. Mai mult, unul din șapte susține că se simte mai puțin în siguranță după introducerea restricțiilor.
În paralel, datele colectate în rândul adulților indică o percepție favorabilă asupra efectelor interdicției. Un sondaj YouGov realizat în luna martie arată că 61% dintre părinții copiilor de până la 16 ani au observat între două și patru schimbări comportamentale pozitive. Printre acestea se numără creșterea interacțiunilor directe, îmbunătățirea relațiilor dintre părinți și copii și o implicare mai mare a celor mici în activitățile de zi cu zi.
Cu toate acestea, doi din cinci părinți au raportat și efecte negative, precum accentuarea inegalităților digitale, migrarea către platforme alternative sau mai puțin reglementate și diminuarea conexiunilor sociale.
În acest context, guvernul britanic consultă publicul pentru a decide dacă va introduce o interdicție similară sau dacă va alege alte măsuri de reglementare a mediului online.
Procesul de consultare este în desfășurare, iar rezultatele sunt așteptate în cursul verii. Între timp, directorul executiv al Molly Rose Foundation, Andy Burrows, a avertizat că noile date „ridică semne de întrebare majore privind eficiența” unei astfel de politici.
„Părinții și copiii merită mai mult decât o interdicție defectuoasă care creează un fals sentiment de siguranță și care se destramă rapid”, a declarat acesta.
El a adăugat că, deși susținătorii interdicției o consideră o soluție rapidă, „primele dovezi din Australia arată că, în realitate, exonerează companiile tech de responsabilitate și nu oferă copiilor îmbunătățirea reală a siguranței și bunăstării online de care au nevoie”.
Organizațiile implicate în studiu solicită autorităților britanice să consolideze reglementările aplicate companiilor de tehnologie, în loc să introducă o interdicție generală. Această poziție este susținută și de Societatea Națională pentru Prevenirea cruzimii față de copii și de alte organizații importante din domeniul protecției copiilor.
În Australia, legislația adoptată obligă platformele digitale să prevină accesul utilizatorilor sub 16 ani. Nerespectarea regulilor poate atrage amenzi de până la 49,5 milioane de dolari.
La o lună după intrarea în vigoare a restricțiilor, Meta a anunțat că a blocat aproximativ 550.000 de conturi, însă a subliniat dificultățile legate de verificarea vârstei utilizatorilor în lipsa unui standard comun la nivelul industriei.
Dezbaterea privind accesul copiilor la rețelele sociale capătă amploare la nivel internațional. În Marea Britanie, un sondaj realizat în decembrie arată că majoritatea adulților susțin introducerea unei interdicții pentru utilizatorii sub 16 ani.
Totodată, mai multe state analizează măsuri similare. Grecia a anunțat recent că intenționează să interzică accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, iar premierul Kyriakos Mitsotakis a cerut Comisiei Europene adoptarea unei legislații unitare la nivelul Uniunii Europene.
Evoluțiile din Australia sunt astfel urmărite atent de alte guverne, în condițiile în care eficiența unei interdicții generale rămâne un subiect intens dezbătut.
