Mojtaba Khamenei se recuperează după rănile suferite și rămâne implicat în deciziile politice din Iran, conform surselor
Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului, este în proces de recuperare după răni grave și continuă să participe la luarea deciziilor, potrivit unor surse apropiate.
Potrivit a trei persoane din cercul său apropiat, citate de Reuters, Mojtaba Khamenei se recuperează după rănile serioase de la față și picioare, cauzate de un atac aerian americano-israelian, în urma căruia tatăl său, fostul lider suprem, a fost eliminat la începutul războiului.
Sursele susțin că fața lui Mojtaba Khamenei a fost desfigurată în atacul asupra complexului liderului suprem din centrul Teheranului, iar el a suferit o leziune semnificativă la unul sau ambele picioare.
Bărbatul în vârstă de 56 de ani ar fi totuși activ mintal și în proces de vindecare, potrivit celor trei surse anonime, care au discutat despre acest subiect sensibil.
El ia parte la întâlniri cu oficiali înalți prin conferințe audio și este implicat în deciziile majore legate de război și negocierile cu Washingtonul, conform declarațiilor a două dintre sursele citate.
Starea de sănătate a lui Mojtaba Khamenei și capacitatea sa de a conduce au fost puse sub semnul întrebării în contextul deschiderii, sâmbătă, în capitala pakistaneză Islamabad, a discuțiilor de pace cu Statele Unite.
Relatările persoanelor apropiate oferă detalii despre situația liderului din ultimele săptămâni, însă Reuters nu a putut verifica independent aceste informații.
Locația, sănătatea și capacitatea de conducere a lui Khamenei rămân în mare parte necunoscute publicului, nefiind disponibile fotografii, înregistrări video sau audio cu el după atacul aerian și după numirea sa pe 8 martie.
Misiunea Iranului la Națiunile Unite nu a oferit răspunsuri Reuters privind gravitatea rănilor sau absența aparițiilor publice ale lui Khamenei.
Se știe că Mojtaba Khamenei a fost rănit pe 28 februarie, în prima zi a războiului lansat de SUA și Israel, în atacul în care tatăl său, dictatorul islamist al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care condusese Iranul din 1989, a fost eliminat. Soția, cumnatul și cumnata lui Mojtaba Khamenei s-au numărat, de asemenea, printre cei eliminați în atac.
Nu a existat nicio declarație oficială iraniană despre amploarea rănilor lui Khamenei, însă un prezentator de la televiziunea de stat l-a descris ca „janbaz”, un termen folosit pentru cei grav răniți în război, după numirea sa ca lider suprem.
Declarațiile surselor coincid cu afirmația secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, din 13 martie, care a spus că Khamenei era „rănit și probabil desfigurat”.
O sursă familiarizată cu serviciile secrete americane a declarat pentru Reuters că se crede că Mojtaba Khamenei și-a pierdut un picior.
CIA a refuzat să comenteze starea lui Khamenei, iar biroul prim-ministrului israelian nu a răspuns la întrebări.
Una dintre persoanele din cercul lui Khamenei a spus că imagini cu liderul suprem ar putea fi făcute publice în una sau două luni și că acesta ar putea să apară în public atunci când starea sa de sănătate și condițiile de securitate vor permite.
Cercetătorul Alex Vatanka a afirmat că, indiferent de gravitatea rănilor, este puțin probabil ca Mojtaba Khamenei să dețină aceeași putere absolută pe care a avut-o tatăl său. Deși reprezintă o continuitate, ar putea dura ani până să ajungă la același nivel de autoritate.
„Mojtaba va fi o singură voce, dar nu va fi cea decisivă”, a spus Vatanka. „Trebuie să se dovedească a fi vocea credibilă, puternică și dominantă. Regimul în ansamblu trebuie să ia o decizie în ceea ce privește direcția în care va merge.”
În sistemul teocratic iranian, puterea supremă este exercitată de liderul suprem, un cleric musulman șiit numit de o adunare formată din 88 de ayatollahi. Liderul se situează deasupra președintelui ales și controlează instituții paralele de represiune, inclusiv Gărzile Revoluționare, care au componente militare și de poliție politică.
Primul lider suprem, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a avut o autoritate incontestabilă în timpul Revoluției din 1979 și era văzut ca cel mai învățat cleric al vremii.
Succesorul său, Ali Khamenei, a fost un cleric mai puțin venerat, dar a servit ca președinte al Iranului și a consolidat puterea dictatorială începând din 1989, parțial prin promovarea Gărzilor Revoluționare.
Fiul său, Mojtaba Khamenei, nu deține aceeași putere absolută, conform surselor iraniene de rang înalt citate de Reuters. Gărzile Revoluționare, care l-au sprijinit după eliminarea tatălui său, au devenit vocea dominantă în deciziile strategice în timpul războiului.
Mojtaba Khamenei a fost o figură influentă în biroul tatălui său și a petrecut ani în exercitarea puterii în elitele Republicii Islamice, stabilind legături cu persoane importante din Gărzile Revoluționare.
Deși este văzut ca un continuator al politicii dure a tatălui său, din cauza legăturilor cu Gărzile Revoluției, viziunea sa asupra lumii rămâne necunoscută, conform lui Alex Vatanka.
Prima comunicare publică a lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem a avut loc pe 12 martie, printr-o declarație scrisă citită la televiziunea de stat, în care a afirmat că Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână închisă și a cerut țărilor din regiune să închidă bazele americane.
Biroul său a emis și alte declarații scrise scurte, inclusiv pe 20 martie, când a salutat noul an persan, numindu-l „anul rezistenței”. Alte poziții publice privind războiul, diplomația, vecinii, negocierile de încetare a focului și tulburările interne au fost exprimate de alți oficiali înalți.
Absența lui Mojtaba Khamenei este subiect de discuție intensă pe rețelele sociale iraniene și în aplicațiile de mesagerie, când internetul instabil permite, unde circulă teorii ale conspirației legate de sănătatea sa și cine conduce cu adevărat țara.
Un meme popular arată un scaun gol sub un reflector, cu mesajul „Unde este Mojtaba?”.
Unii susținători ai regimului, inclusiv un membru senior al miliției Basij, o grupare paramilitară subordonată Gărzilor Revoluționare, au declarat că este important ca Mojtaba Khamenei să rămână discret, având în vedere amenințarea atacurilor aeriene americane și israeliene care au eliminat deja o mare parte din conducerea țării.
