Consiliul de Securitate ONU pregătește o rezoluție pentru protejarea navigației în Strâmtoarea Ormuz
Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite urmează să voteze marți o rezoluție privind protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, în contextul unui conflict regional care durează de peste cinci săptămâni și care a generat perturbări majore pe piețele globale de energie.
Potrivit informațiilor publicate de Reuters, proiectul de rezoluție a fost modificat semnificativ în urma opoziției exprimate de China și Rusia față de includerea unor prevederi care ar permite utilizarea forței.
Textul final, considerat o variantă diluată, pune accent pe măsuri defensive și pe cooperare internațională pentru asigurarea securității navigației.
Criza actuală își are originea în atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie 2026, care au declanșat un conflict militar extins.
Ca reacție, Iranul a restricționat accesul în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a dus la o scădere drastică a traficului maritim și la creșterea semnificativă a prețurilor petrolului.
Strâmtoarea Ormuz reprezintă un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate, iar blocarea acesteia a fost descrisă drept una dintre cele mai grave perturbări energetice din ultimele decenii.
Potrivit datelor din presa internațională, prețul petrolului Brent a crescut puternic în ultimele săptămâni, iar pe piața americană cotațiile au depășit pragul de 110 dolari pe baril.
În același timp, volatilitatea piețelor a fost accentuată de incertitudinea privind evoluția conflictului și eventualele negocieri de încetare a focului.
Proiectul de rezoluție, inițiat de Bahrain, prevede că statele interesate de utilizarea rutelor maritime comerciale din zonă sunt „încurajate ferm să coordoneze eforturi, de natură defensivă, proporționale cu circumstanțele, pentru a contribui la asigurarea siguranței și securității navigației”.
De asemenea, documentul menționează posibilitatea escortării navelor comerciale și susține inițiativele menite „să descurajeze tentativele de închidere, obstrucționare sau interferență cu navigația internațională”.
Inițial, proiectul includea formulări care ar fi permis utilizarea „tuturor mijloacelor defensive necesare”, însă acestea au fost eliminate în urma opoziției Chinei. Autoritățile de la Beijing au avertizat că o astfel de abordare ar putea „legitima utilizarea ilegală și nediscriminatorie a forței”, conducând la o escaladare suplimentară a situației.
Pentru adoptarea rezoluției sunt necesare cel puțin nouă voturi favorabile și absența unui veto din partea membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate.
China și Rusia au susținut în mod constant necesitatea unei soluții diplomatice și a unui armistițiu. Ministrul de externe chinez, Wang Yi, a declarat că „modalitatea fundamentală de rezolvare a situației este obținerea unui armistițiu cât mai curând posibil”.
În același timp, Iranul a transmis că își dorește „un sfârșit durabil al războiului”, dar a respins presiunile internaționale pentru redeschiderea imediată a strâmtorii, condiționând acest lucru de evoluția negocierilor politice.
De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a avertizat că Iranul ar putea fi „eliminat” dacă nu ajunge la un acord într-un termen limită stabilit de Washington, declarație care a amplificat tensiunile regionale.
Efectele blocării Strâmtorii Ormuz se resimt la nivel global, atât în sectorul energetic, cât și în alte domenii economice. Potrivit analizelor internaționale, creșterea prețurilor la energie a determinat scumpiri în lanț, inclusiv în sectorul alimentar, unde costurile de producție și transport au crescut semnificativ.
De asemenea, criza a generat dezechilibre majore între statele exportatoare de petrol. Țările care dispun de rute alternative de export au beneficiat de creșterea prețurilor, în timp ce altele, dependente de tranzitul prin strâmtoare, au înregistrat pierderi economice semnificative.
În paralel, economiile emergente sunt afectate de retrageri de capital și volatilitate financiară, iar unele regiuni din Asia se confruntă deja cu raționalizarea combustibilului.
Deși varianta actuală a rezoluției are șanse mai mari de adoptare, diplomații citați de presa internațională afirmă că rezultatul votului rămâne incert. Divergențele dintre marile puteri și evoluțiile de pe teren continuă să influențeze procesul decizional.
În lipsa unei soluții rapide, există riscul ca perturbările din Strâmtoarea Ormuz să continue, cu efecte directe asupra securității energetice globale și asupra stabilității economice internaționale.
