Panama Papers, la zece ani de la dezvăluirea rețelei de ascundere a averilor bogaților
La un deceniu de la scandalul Panama Papers, autoritățile fiscale din Franța intensifică măsurile de recuperare a sumelor pierdute prin evaziune.
Ministerul Finanțelor din această țară a transmis că a inițiat 230 de proceduri de recuperare, în urma cărora ar putea fi încasată suma de 271 de milioane de euro.
Potrivit Direction générale des finances publiques, suma provine din dosarele închise și din regularizările realizate până la 31 decembrie 2025. În total, autoritățile au verificat aproximativ 600 de cazuri asociate scandalului Panama Papers.
Oficialii instituției au subliniat că suma de 271 de milioane de euro nu corespunde totalului fondurilor ce pot fi recuperate, datele complete nefiind făcute publice.
Ancheta Panama Papers, începută în 2016 de Consortium international de journalistes d’investigation, a expus mecanismele prin care persoane extrem de bogate, lideri politici și celebrități își ascundeau averile în paradisuri fiscale.
Documentele, peste 11,5 milioane la număr, proveneau de la firma de avocatură Mossack Fonseca și vizau peste 214.000 de companii offshore.
În ciuda impactului mediatic, fenomenul evaziunii fiscale pare departe de a fi eradicat. Organizația Oxfam avertizează că, în 2024, aproximativ 3.550 de miliarde de dolari neimpozitați erau plasați în paradisuri fiscale. Suma depășește produsul intern brut al Franței, estimat la peste 3.000 de miliarde de dolari.
La nivel global, circa 1.000 de miliarde de dolari profituri au fost transferate către jurisdicții cu fiscalitate redusă doar în 2022, iar aproximativ 10% din PIB-ul mondial ar fi deținut offshore de persoane fizice.
Reprezentanții Oxfam susțin că transparența nu este suficientă pentru a combate fenomenul. Organizația cere reforme profunde ale sistemului fiscal internațional, inclusiv măsuri mai dure împotriva transferului de profituri și a competiției fiscale agresive.
România a apărut în scandalul Panama Papers, cea mai mare scurgere de informații din istorie despre afacerile offshore. Printre românii care au apărut în documentele firmei de avocatură din Panama s-a numărat omul de afaceri Frank Timiș.
Potrivit investigațiilor Rise Project, Timiș, inițiatorul proiectului Roșia Montană, a apelat în anii ’90 la aceiași avocați din Panama City pentru a-și începe afacerile în România. Documentele au dezvăluit și structurile offshore prin care erau controlate alte exploatări miniere în Munții Apuseni, dar și firme din domeniul petrolului și gazelor naturale.
Averea sa a fluctuat considerabil de-a lungul timpului, situându-l în 2010 pe locul 7 în Top 300 Capital, cu 600-650 milioane de euro, iar în 2011 ajungând pe primul loc, cu 1,65 miliarde de euro. În 2013, estimările îl plasau pe locul 20, cu doar 200 de milioane de euro.
În Panama Papers a apărut și Corneliu Iacobov, aflat în detenție după ce fusese condamnat la șapte ani de închisoare în dosarul RAFO. Acesta cumpărase prin Mossack Fonseca compania Ayalec Investments din Seychelles chiar în perioada în care aștepta pronunțarea sentinței.
De asemenea, firma BSG Resources, controlată de miliardarul israelian Benny Steinmetz, apărea în documente ca acționar în proiectul Roșia Montană și implicată în afacerea RAFO, prin intermediul unui offshore din Cipru, Raglam Overseas. Steinmetz, cercetat penal în dosarul Prințului Paul al României, avea o avere estimată la 3,5 miliarde de dolari și controla companii din domeniul diamantelor și al resurselor naturale.
Investigațiile Rise Project au arătat că firma panameză Mossack Fonseca fusese implicată și în scandalul RAFO Onești. În arhivele Panama apărea numele lui Corneliu Iacobov, fost președinte al FPP II Moldova și politician PDSR/PSD, care în 2003 vânduse RAFO lui Marian Iancu.
