China își extinde activitățile de cercetare oceanică în apropierea bazelor militare americane, cu implicații strategice și militare
O navă chineză a fost interceptată de Japonia în timpul unor operațiuni de cartografiere a fundului oceanic, desfășurate în zone sensibile, conform unor analize recente.
China desfășoară discret operațiuni de cartografiere a fundului oceanic în zone aflate în proximitatea unor baze militare ale Statelor Unite, potrivit unor analize recente, notează united24media.com.
Cercetările vizează detalii esențiale ale reliefului submarin, precum adâncimi, structuri geologice și trasee potențiale pentru infrastructuri subacvatice. Astfel de informații sunt relevante nu doar pentru explorare civilă, ci și pentru operațiuni militare, inclusiv navigație discretă sau amplasarea de echipamente.
Mai exact, China își intensifică vizibil prezența în domeniul cartografierii și supravegherii mediului oceanic la nivel global, într-un demers care ridică semne de întrebare privind potențialele implicații militare. Datele colectate în cadrul acestor activități ar putea deveni relevante în eventuale scenarii de confruntare submarină cu Statele Unite și aliații acestora.
Un material publicat de Reuters indică faptul că această operațiune de amploare se desfășoară în mai multe bazine oceanice majore cum ar fi Pacific, Indian și Arctic și implică o flotă extinsă de nave de cercetare, susținute de sute de senzori instalați strategic.
Deși autoritățile chineze prezintă aceste demersuri drept inițiative științifice, experții consultați subliniază că informațiile obținute pot avea o valoare strategică semnificativă, în special pentru operațiuni navale subacvatice.
Potrivit analiștilor și oficialilor din domeniul militar naval, amploarea acestor cercetări reflectă o evoluție importantă în capacitățile Chinei. Specialiștii atrag atenția că ritmul și dimensiunea programului sunt remarcabile și ar putea diminua avantajul tradițional al Marinei SUA în ceea ce privește cunoașterea și controlul mediului subacvatic.
Potrivit analizei, activitatea navelor chineze de cercetare ridică semne de întrebare în contextul geopolitic actual. Un exemplu relevant este nava Dong Fang Hong 3, administrată de Universitatea Oceanică din China, care, conform datelor de monitorizare, a desfășurat misiuni repetate în apropierea unor puncte strategice precum Taiwan, Guam și anumite regiuni din Oceanul Indian, în intervalul 2024–2025.
În toamna anului 2024, nava a testat, în apele din apropierea Japoniei, senzori avansați capabili să detecteze obiecte subacvatice. Ulterior, în martie 2025, aceasta a operat într-un perimetru situat între Sri Lanka și Indonezia, acoperind inclusiv zona de acces către strâmtoarea Malacca, una dintre cele mai importante rute maritime la nivel global.
Investigația Reuters indică faptul că cel puțin opt nave chineze au fost implicate direct în activități de cartografiere a fundului oceanic, în timp ce alte aproximativ zece au avut rolul de a transporta echipamente specializate. Zonele vizate includ proximitatea unor infrastructuri militare americane, precum apele din jurul Guamului, Hawaii și Insulei Wake, dar și regiuni din apropierea Filipinelor.
Datele colectate în cadrul acestor operațiuni sunt extrem de detaliate și vizează caracteristici precum relieful submarin, temperatura apei, salinitatea și dinamica curenților oceanici. Specialiștii din domeniul naval subliniază că astfel de informații sunt cruciale pentru operațiunile submarinelor, facilitând atât navigația discretă și sigură, cât și capacitatea de detectare a eventualilor adversari.
Un fost comandant de submarine din Australia, Peter Scott, a explicat pentru Reuters că orice militar care operează astfel de nave depune eforturi considerabile pentru a înțelege în detaliu mediul subacvatic, subliniind importanța strategică a acestor informații.
Potrivit agenției, inițiativele de cercetare ale Chinei se înscriu într-o strategie mai amplă de „fuziune civil-militară”, prin care activitățile științifice sunt corelate cu obiectivele din domeniul apărării. Deși unele proiecte vizează explorarea resurselor marine sau sprijinirea industriei pescuitului, experții citați atrag atenția că datele colectate pot fi utilizate în mod direct și în planificarea operațiunilor militare.
Reuters amintește și de un program anterior al Beijingului, denumit „oceanul transparent”, implementat în Marea Chinei de Sud, care a presupus instalarea unor rețele complexe de senzori capabile să monitorizeze în timp real condițiile din mediul subacvatic.
Într-un alt episod relevant, o navă chineză de colectare a informațiilor, din clasa Dongdiao (tip 815), a fost observată în timp ce supraveghea exerciții navale comune desfășurate de Statele Unite și Australia în zona economică exclusivă a Filipinelor.
