Lideri europeni critici față de susținerea lui Mark Rutte pentru Trump
Sprijinul exprimat de secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru acțiunile militare ale Statelor Unite împotriva Iranului a generat reacții critice în mai multe capitale europene, în contextul în care conflictul afectează piețele energetice și amplifică presiunile asupra alianței transatlantice, potrivit Financial Times.
Diplomați europeni au declarat că poziționarea liderului NATO a accentuat diferențele dintre aliați, într-un moment sensibil pentru securitatea regională și stabilitatea economică.
Contextul acestor tensiuni este marcat de creșterea prețurilor la petrol și gaze, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, dar și de apelurile administrației americane ca statele europene să participe la misiuni navale în Strâmtoarea Ormuz.
Declarațiile lui Mark Rutte, potrivit cărora aliații europeni s-ar fi „unit” în sprijinul inițiativei americane, au fost primite cu rezerve de mai mulți oficiali europeni. Diplomați citați de Financial Times au subliniat că realitatea din teren este diferită.
„Ne pune într-o situație cu adevărat stânjenitoare și inconfortabilă”, a declarat un diplomat UE.
„Vrem să arătăm că suntem dispuși, dar este, de asemenea, adevărat că nu suntem în măsură să ne implicăm [în conflict] în niciun fel.”
Mai multe state membre ale Uniunii Europene, care sunt și parte a NATO, au respins în mod colectiv solicitarea Washingtonului privind implicarea în operațiuni din Strâmtoarea Ormuz. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a afirmat clar poziția blocului comunitar:
„Acesta nu este războiul nostru”.
Poziții similare au fost exprimate și de oficiali din Germania, Italia și Spania, reflectând o abordare prudentă în raport cu escaladarea conflictului.
Mark Rutte a susținut public acțiunile administrației americane, afirmând că acestea urmăresc obiective de securitate globală. „Face asta pentru a face întreaga lume sigură”, a declarat acesta despre decizia președintelui american de a bombarda Iranul.
În același timp, Rutte a sugerat că o eventuală mobilizare europeană necesită timp:
„Este logic ca țările europene să aibă nevoie de câteva săptămâni pentru a se uni”.
Potrivit diplomaților, aceste declarații sunt percepute ca o încercare de a menține angajamentul Statelor Unite în cadrul NATO, în contextul în care administrația de la Washington a criticat frecvent contribuțiile și pozițiile aliaților europeni.
Președintele SUA a reacționat dur la refuzul inițial al aliaților europeni de a participa la inițiativa din Strâmtoarea Ormuz. Acesta i-a descris drept „LAȘI” și a avertizat că, fără sprijinul american, NATO ar deveni „UN TIGRU DE HÂRTIE!”.
Donald Trump a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării unitatea alianței, inclusiv prin poziții legate de comerț, cheltuieli pentru apărare și securitate regională.
Oficiali europeni și lideri politici au exprimat îngrijorări legate de consecințele conflictului. Președintele german Frank-Walter Steinmeier a declarat:
„Acest război este, în plus… o greșeală dezastruoasă din punct de vedere politic pentru cei implicați” și a adăugat că este vorba despre „un război cu adevărat evitabil, inutil”.
De asemenea, șeful Statului Major al Apărării al Franței, Fabien Mandon, a atras atenția asupra modului în care SUA gestionează operațiunile militare: „devin din ce în ce mai imprevizibile și nici măcar nu se obosesc să ne informeze atunci când decid să lanseze operațiuni militare”.
El a subliniat că „asta are un impact asupra securității noastre. Are un impact asupra intereselor noastre”.
Un oficial NATO a declarat pentru Financial Times:
„NATO nu este implicată în războiul din Iran, dar monitorizează îndeaproape situația pentru a-și menține aliații în siguranță. Secretarul general este în permanență în contact cu liderii aliați din întreaga alianță.”
În paralel, unele state europene, inclusiv Franța, au indicat că ar putea lua în considerare participarea la misiuni navale în regiune după încheierea conflictului, în vederea protejării rutelor comerciale esențiale pentru transportul global de energie.
Totodată, oficiali europeni au evidențiat impactul economic al conflictului asupra populației și companiilor.
„Consecințele sunt ale noastre, deci conflictul este și al nostru”, a declarat un oficial, subliniind legătura dintre instabilitatea din regiune și creșterea costurilor energetice.
În acest context, demersurile diplomatice continuă, inclusiv prin contacte cu statele din Orientul Mijlociu, în încercarea de a identifica soluții pentru detensionarea situației.
