Submarinul nuclear sovietic scufundat în Marea Norvegiei acum 30 de ani continuă să elibereze radiații
Un submarin nuclear sovietic, scufundat în urmă cu peste 30 de ani în Marea Norvegiei, rămâne o sursă activă de radiații, potrivit experților care atrag atenția asupra impactului pe termen lung asupra mediului marin.
Epava submarinului K-278 Komsomolets, care se află la o adâncime de aproximativ 1.680 de metri, continuă să elibereze materiale radioactive. Incidentul s-a petrecut în 1989, după un incendiu la bord, iar scurgerile detectate în prezent provin din degradarea reactorului nuclear funcțional și a două torpile nucleare aflate la bord.
Deși torpilele sunt sigilate, reactorul suferă o degradare treptată, ceea ce generează emisii periodice de substanțe radioactive în apă. Aceste scurgeri nu sunt continue, ci apar sporadic în anumite zone ale epavei, cum ar fi printr-o conductă de ventilație și în zona reactorului.
În timpul inspecțiilor subacvatice, oamenii de știință au observat coloane vizibile de apă contaminată care ies din structura navei. Analiza apei colectate în jurul submarinului a evidențiat niveluri ridicate ale unor izotopi radioactivi precum stronțiu, cesiu, uraniu și plutoniu.
În apropierea imediată a epavei, concentrațiile unor izotopi depășesc de sute de mii de ori valorile normale de fond, însă acestea scad rapid la câțiva metri distanță, pe măsură ce radiația se diluează în apa mării.
Aceste date provin din monitorizări pe termen lung realizate de autoritățile norvegiene pentru siguranța radiațiilor, în colaborare cu cercetători marini. Conform analizelor, raporturile uraniu-plutoniu indică o coroziune continuă a combustibilului nuclear din reactorul submarinului.
Submarinul s-a scufundat în aprilie 1989, în urma incendiului care a dus la moartea majorității membrilor echipajului. De atunci, epava a devenit una dintre cele mai adânci și complexe structuri radioactive studiate în oceane.
Cercetătorii avertizează că, deși în prezent impactul asupra mediului este redus, degradarea continuă a epavei ar putea crește riscul unor emisii radioactive mai semnificative în viitor.
Monitorizarea epavei a început în anii 1990, iar în 2019 a fost efectuat un studiu detaliat cu ajutorul vehiculului operat de la distanță Ægir 6000, care a prelevat probe de apă și a evaluat starea structurii navei.
Oamenii de știință consideră că epava K-278 reprezintă un caz valoros pentru studiul riscurilor pe termen lung asociate cu reactoarele nucleare scufundate, în special în condițiile dure ale mediului arctic și ale adâncurilor marine, unde recuperarea sau izolarea epavelor este foarte dificilă.
Conform RBC, Rusia a anunțat că în 2026 va demara pregătirile pentru recuperarea a două submarine nucleare din epoca sovietică, K-27 și K-159, în apele arctice, urmând ca operațiunile să înceapă în 2027.
