Activitatea economică din zona euro se temperează din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, semnale privind stagflația
Economia zonei euro a înregistrat o încetinire în luna martie, influențată de tensiunile din Orientul Mijlociu, care afectează costurile și ritmul general al creșterii economice, în condițiile în care inflația rămâne ridicată, conform datelor transmise de CNBC.
Conform datelor preliminare publicate de S&P Global, indicele PMI al managerilor de achiziții a scăzut la 50,5 în martie, de la 51,9 în februarie, sub așteptările analiștilor care previzionau o scădere mai mică până la 51,0.
Acest indicator, esențial în evaluarea dinamicii economice, marchează pragul de 50 de puncte care delimitează expansiunea de contracție. Evoluția din martie arată o apropiere îngrijorătoare de stagnare, în contextul în care economia este afectată de creșterea prețurilor la energie și de problemele din lanțurile de aprovizionare.
În același timp, companiile au început să își limiteze planurile de angajare, iar estimările privind producția pentru restul anului au fost revizuite negativ, reflectând o incertitudine economică tot mai accentuată.
Banca Centrală Europeană
Semnalele recente au intensificat temerile privind instalarea stagflației, un fenomen economic complex caracterizat prin creștere economică modestă, inflație ridicată și presiuni pe piața muncii.
Chris Williamson a declarat: „PMI-ul preliminar pentru zona euro trage un semnal de alarmă privind stagflaţia, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu împinge preţurile în sus şi frânează creşterea economică”.
El a explicat că firmele suportă cea mai rapidă creștere a costurilor din ultimii trei ani, iar scumpirea energiei împreună cu blocajele din lanțurile de aprovizionare au generat întârzieri semnificative în livrări, atingând cel mai ridicat nivel din vara anului 2022, în special din cauza problemelor de transport.
Stagflația este un scenariu dificil pentru economie deoarece limitează deciziile băncilor centrale. Creșterea dobânzilor poate tempera inflația, dar încetinește creșterea economică și pe piața muncii, în timp ce relaxarea politicii monetare poate stimula economia, dar riscă să amplifice scumpirile.
În acest cadru, multe proiecții economice anterioare sunt contestate, deoarece evoluția conflictului și impactul asupra piețelor energetice rămân imprevizibile.
Banca Centrală Europeană a estimat în ultimele prognoze o creștere economică de 0,9% în 2026 și o inflație medie de 2,6% în acest an. Totuși, datele actuale sugerează presiuni suplimentare asupra prețurilor. Chris Williamson a declarat că datele privind prețurile din cadrul PMI indică o posibilă accelerare a inflației spre 3%, datorită creșterii costurilor firmelor, care ar putea fi transferate consumatorilor.
La rândul său, analistul J.P. Morgan Raphael Brun-Aguerre a atras atenția că efectele conflictului sunt deja vizibile în economia zonei euro.
El a declarat: „Sondajul indică un impact important asupra inflaţiei pe termen scurt, provocat de scumpirea energiei, care s-ar putea transmite şi în preţurile de bază. Şocul energetic ar putea afecta profitabilitatea companiilor şi a redus deja cererea şi producţia în regiune”.
În plan politic, liderii europeni au început să transmită mesaje privind necesitatea unei soluții diplomatice. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că situația actuală necesită negocieri urgente.
„Situaţia este critică pentru aprovizionarea cu energie a aliaţilor din întreaga lume. Cu toţii resimţim efectele asupra preţurilor gazelor şi petrolului, asupra companiilor şi societăţilor noastre, iar este extrem de important să găsim o soluţie negociată care să pună capăt ostilităţilor din Orientul Mijlociu”
