CSM: Guvernele pot eşalona plata magistraţilor, dar fără a afecta drepturile acestora
Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenţia asupra modificărilor bugetare pentru 2026 care afectează plata drepturilor salariale restante ale magistraţilor, subliniind că acestea nu pot fi reeşalonate în mod repetat, astfel încât să se piardă esenţa drepturilor.
În urma negocierilor politice pentru alocarea sumelor bugetare alocate anului 2026, coaliţia de guvernare a decis modificarea bugetelor instanţelor şi parchetelor, din care au fost scăzute considerabil sumele reprezentând arierate provenite din neplata drepturilor salariale restante, calculate greşit în ultimii ani, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive.
În repetate rânduri, pe parcursul ultimilor 5 ani, puterea executivă în calitate de debitor a decis unilateral eşalonarea sumelor de plată, iar ulterior, ca urmare a neexecutării inclusiv a obligaţiilor asumate prin eşalonare, a decis noi reeşalonări succesive. Aceste demersuri nelegale realizate chiar de către debitorul obligaţiilor de plată au atins apogeul în ultimii doi ani, nefiind deloc alocate sume de la bugetul de stat pentru plata drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive. Aceste drepturi sunt amânate la plată, din nou, inclusiv pentru anul 2026, potrivit CSM.
Într-un comunicat de presă transmis vineri de CSM, se precizează că instanţele europene, respectiv Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au stabilit în jurisprudenţa constantă că guvernele pot eşalona sume de bani reprezentând debite. Cu toate acestea, „nu le pot reeşalona, ajungându-se astfel la pierderea chiar a esenţei drepturilor, acestea reprezentând „un bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO”.
Potrivit documentului citat, procedând la o nouă diminuare a bugetului alocat plăţii acestor datorii, Guvernul nu doar că şi-a încălcat propria decizie anterioară, „dar a acţionat cu lipsă de loialitate între autorităţile statului, înfrângând predictibilitatea propriei norme, precum şi obligaţia generală de a respecta şi executa hotărâri judecătoreşti definitive, principiu imuabil al statului de drept”.
„Una dintre consecinţe este crearea unei situaţii mai grave decât cea anterioară pentru bugetul de stat, generând astfel obligaţii suplimentare de plată pentru perioadele următoare, având în vedere că sumele restante sunt purtătoare de accesorii, respectiv dobândă legală şi actualizarea cu indicele de inflaţie, care în unele situaţii deja au depăşit debitul principal. Ca principiu, amânarea perpetuă a plăţilor lipseşte de efect hotărârile judecătoreşti definitive şi induce opiniei publice ideea potrivit căreia respectarea acestora ar putea fi considerată facultativă, contrar ordinii constituţionale. Iar, pe de altă parte, realocarea sumelor de la capitolul Justiţie şi repartizarea acestora unor primării, care nu se mai pot finanţa, este edificatoare în ceea ce priveşte locul justiţiei în mentalitatea liderilor coaliţiei de guvernare. În consecinţă, Consiliul va iniţia el însuşi şi, respectiv, va susţine orice demers al celorlalte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti în realizarea efectivă a drepturilor obţinute de magistraţi, în conformitate cu atribuţiile conferite de Constituţie şi de lege”, se mai arată în documentul citat.
