Protest spontan al angajaților Șantierului Naval Damen Mangalia din cauza întârzierilor salariale repetate
Joi dimineață, angajații Șantierului Naval Damen Mangalia au organizat un protest spontan în incinta șantierului, nemulțumirea principală fiind reprezentată de neplata salariilor, o situație care se repetă deja de trei luni.
Lucrătorii solicită clarificări și soluții, deoarece întârzierile salariale le afectează direct condițiile de trai. Compania a intrat în insolvență în 2024, iar la începutul lunii curente, Casa de Insolvență Transilvania (CITR), administratorul judiciar, a anunțat că societatea este în căutarea unui investitor strategic.
Totodată, un plan de reorganizare a fost înaintat judecătorului-sindic pentru a restabili activitatea. Unitatea din Mangalia are o importanță majoră pentru industria navală românească. Statul deține o parte din acțiuni, iar șantierul a trecut prin mai mulți proprietari, de la compania sud-coreeană Daewoo la grupul olandez Damen.
Cu o suprafață ce depășește un milion de metri pătrați, Damen Mangalia este cel mai mare șantier naval din România și unul dintre cele mai mari din Europa. În anul precedent, au apărut informații conform cărora autoritățile române poartă discuții cu firma turcească Desan Shipyard pentru preluarea activității, după retragerea partenerului olandez.
Compania turcă, cu o tradiție de peste 70 de ani, deține un șantier mai mic în apropiere de Istanbul, dar intenționează să se extindă pe piața regională.
În februarie, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a fost adoptată o măsură care extinde protecția pentru angajații companiilor aflate în insolvență și pentru cei în concordat. Aceasta urmărește prevenirea intrării în insolvență prin plata salariilor timp de maximum șase luni, fără a nominaliza companiile vizate.
La finalul ședinței, Ministerul Muncii a comunicat că peste 5.000 de angajați ai firmelor Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București beneficiază de această protecție salarială extinsă.
„Pentru mine, este esențial ca oamenii să știe că munca lor este protejată, chiar și în momentele cele mai dificile pentru angajator. Nimeni nu trebuie să rămână fără veniturile pe care le-a câștigat prin muncă cinstită. Prin această ordonanță, întărim protecția salariaților și le oferim siguranța că statul este de partea lor, inclusiv atunci când companiile trec prin dificultăți. Vorbim despre mii de oameni, peste 5.000 de angajați de la companii precum Damen Mangalia, Liberty Galați sau Romaero București, pentru care acest sprijin poate face diferența între incertitudine și siguranță. Este o măsură de responsabilitate și de respect față de cei care muncesc și față de comunitățile care depind de aceste locuri de muncă”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
Atunci s-a menționat existența unui proiect de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, care ar permite angajaților companiilor în concordat să acceseze fondul de garantare.
Proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, aflat joi pe masa Cabinetului Bolojan, are ca scop prevenirea declanșării „unui lanț de efecte economice și sociale negative – afectarea unor sectoare industriale esențiale, pierderea locurilor de muncă, accentuarea vulnerabilităților sociale și economice în regiunile aflate în tranziție energetică, reducerea veniturilor bugetare din contribuții și impozite, precum și creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială”, potrivit inițiatorilor.
Fondul de garantare este constituit prin alocarea unei cote de 15% din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori la bugetul de stat.
„Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1), pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori în stare de insolvență sau concordat preventiv”, se arată în articolul modificat propus.
