Perlele de la simularea la limba română: „Personajul avea un cap de păsărică”
Procesul de evaluare a lucrărilor la simulările și examenele de limba română implică o serie de etape menite să asigure corectitudinea notelor acordate.
La predarea lucrărilor, profesorii asistenți scanează în prezența elevilor toate lucrările folosind echipamente speciale. Ulterior, acestea sunt încărcate pe o platformă securizată a Ministerului Educației, care anonimizează automat datele personale.
Corectarea se face de doi profesori, care evaluează independent fiecare lucrare, fie că este simulare sau examen real. Notele sunt acordate conform baremului de evaluare. În cazul în care diferența dintre cele două note este mai mică sau egală cu 1 punct, nota finală reprezintă media aritmetică calculată cu două zecimale, fără rotunjire.
Dacă diferența între evaluări depășește 1 punct, lucrarea este trimisă spre o a treia evaluare, realizată de alți doi profesori. Platforma digitală asigură distribuirea lucrărilor către evaluatori din diferite județe, iar datele personale sunt protejate prin măsuri tehnice stricte.
Simularea la limba română a scos la iveală numeroase greșeli și exprimări confuze în rândul elevilor, evidențiind un limbaj precar și o gramatică nesigură. Printre exemplele notabile se numără exprimări precum: „Personajul avea un cap de păsărică și niște șoareci (cioareci, n. red.) deasupra genunchilor”, „Omul era îmbrăcat căcăcios (sărăcăcios, n. red.), așa cum îl descrie autorul, și era peticit ca Franchenștain”.
Alte greșeli întâlnite au fost: „Reușita unei călători (călătorii, n. red.) depinde în primul rând de punga cu mâncare. Mama pune cornuri, tata pune bere”.
Anul trecut, o formulare dificilă din cerințele profesorilor a generat confuzie în rândul elevilor. Aceștia au trebuit să răspundă pe baza unui text al lui Blaga, iar termenul „blagian”, care se referă la Blaga, le-a creat dificultăți. Unii au declarat: „Nu știu, nu ne-a predat ce e un text blagian”.
Mai apar și alte exprimări neobișnuite, precum: „În textul belgian ne dă peste cap emoția căsătoririi cu un copac”. „Poezia e despre Paște. În mintea poetului, albinele sunt responsabile de înviere, pe care o amestecă cu miere și cu ceară de lumânări”.
Elevii au scris: „Rima din prima strofă a încrucită”. „Măsura primelor două versuri este de șapte cuvinte și o cratimă”. „Poezia ne prezintă un copac care doarme într-o stare dumnezeiască și nu se lasă sculat din ia”.
Un alt exemplu este: „Arborele plânge niște muguri, iar autorul se ia de soare, că de ce l-a supărat?”
Printre alte greșeli se numără și: „Sunt foarte deschisă, deci î-mi schimb părere-a dacă e cazul”.
Rezultatele la limba română sunt îngrijorătoare. Mai mult de 58.000 de elevi au luat note sub 5 anul trecut. 42% dintre aceștia nu au reușit să scrie o compunere de cel puțin 150 de cuvinte.
53% au eșuat la gramatică, demonstrând că nu fac diferența între „ia-ți” și „i-ați” și că nu pot articula corect substantivul „copii”. Totodată, 85% dintre candidați nu au dovedit capacitatea de a argumenta coerent o opinie.
