România trebuie să reducă deficitul cu 18 miliarde lei, explică Bolojan cele cinci provocări
Bugetul pe anul în curs este conceput într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări, susține premierul.
Guvernul are în față cinci provocări majore: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, gestionarea costului ridicat al dobânzilor, eficientizarea administrației publice și, în același timp, punerea economiei pe baze mai sănătoase.
Prima provocare este legată de reducerea deficitului bugetar. România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, echivalentul a 146 miliarde lei în 2025, până la 6,2% din PIB, adică 127,3 miliarde lei. Aceasta implică o ajustare de circa 18,3 miliarde lei.
„Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți.
Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici.”
În paralel, România trebuie să mențină un volum ridicat al investițiilor publice. Sunt peste 20.000 de investiții în diverse stadii în localitățile din țară, iar în anii anteriori s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanțare.
Anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene. Prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR.
Termenul limită pentru absorbția PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin acest mecanism, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat.
Proiectul de buget prevede o creștere a fondurilor pentru investiții la peste 160 miliarde lei, ceea ce reprezintă în jur de 8% din PIB.
O altă presiune majoră asupra bugetului este costul în creștere al dobânzilor aferente datoriei publice. Deși dobânzile pe piață au început să scadă, suma totală a plăților rămâne ridicată din cauza creșterii rapide a datoriei în ultimii ani.
În 2026, România va plăti aproximativ 60 miliarde lei pentru dobânzi, echivalentul a aproape 12 miliarde euro, adică circa 3% din PIB. Această sumă este comparabilă cu valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau cu costul construcției autostrăzii București–Pașcani.
Pentru a face loc în buget serviciilor publice și investițiilor, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. În lunile ce urmează, ministerele și instituțiile trebuie să își reorganizeze structurile și să realizeze economii, un proces care nu va fi unul simplu.
Proiectul de buget include reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care rămâne în jur de 250 miliarde lei. Obiectivul este utilizarea mai eficientă a banilor publici, alocarea mai multor resurse către investiții și dezvoltare și crearea unei administrații mai simple, mai eficiente și mai apropiate de cetățeni.
Pe termen lung, economia trebuie să se bazeze pe un fundament mai solid. Aceasta presupune creșterea numărului persoanelor active pe piața muncii, stimularea producției și exporturilor și susținerea investițiilor private.
„Doar așa putem crea mai multă valoare și bunăstare pentru români, asigurând condițiile necesare unei economii mai competitive și mai rezistente.
Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani”, se arată în postarea premierului.
