Șoferii Uber și Bolt solicită Guvernului să renunțe la sancțiunile pentru refuzul curselor
Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului României și altor instituții, Cristian Rădoeșteanu susține că actualul sistem ar putea încălca principiile constituționale și legislația europeană.
Scrisoarea a fost transmisă către Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Inspecția Muncii, Consiliul Concurenței și alte instituții competente. În document, Cristian Rădoeșteanu afirmă că sistemul actual poate contraveni normelor constituționale și legislației europene.
Conform scrisorii, platformele aplică un sistem denumit „rata de acceptare”, prin care șoferii sunt monitorizați în funcție de numărul curselor acceptate. Scăderea acestei rate poate duce la limitarea accesului la comenzi sau chiar la dezactivarea permanentă a contului.
„În mod aparent, șoferul este «partener independent». În realitate însă, prin mecanismul ratei de acceptare se exercită o presiune constantă asupra acestuia pentru a accepta aproape toate comenzile primite, indiferent de rentabilitate, distanță sau condiții”, se arată în scrisoarea deschisă.
Reprezentanții șoferilor susțin că blocarea contului echivalează, în practică, cu pierderea instantanee a sursei de venit: „În această activitate, blocarea unui cont pentru acest motiv înseamnă faliment, acel transportator devine inactiv economic instantaneu.”
În document este invocat articolul 42 din Constituția României, care interzice munca forțată. Semnatarii susțin că „orice formă de constrângere indirectă, prin amenințarea cu pierderea accesului la muncă, poate constitui o atingere gravă a libertății economice și a libertății muncii”.
De asemenea, sunt menționate prevederi din legislația penală referitoare la exploatarea persoanelor și supunerea la muncă forțată sau obligatorie, precum și O.U.G. nr. 49/2019, care reglementează activitatea de transport alternativ și definește șoferul drept prestator independent.
Șoferii amintesc totodată că România este semnatară a Convenției nr. 29/1930 privind munca forțată, care definește acest concept ca „orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub amenințarea unei pedepse și pentru care persoana nu s-a oferit în mod voluntar”.
„Nu poate fi considerată voluntară această activitate, deoarece aceste platforme funcționează în baza unei legi și, mai mult decât atât, dețin poziție dominantă în piață”, se mai arată în scrisoare.
Printre solicitările adresate autorităților se numără:
– Analizarea legalității mecanismului „ratei de acceptare”;
– Verificarea existenței unui raport de muncă disimulat;
– Clarificarea statutului juridic al șoferilor în raport cu platformele;
– Adoptarea unor măsuri legislative care să garanteze libertatea reală de a accepta sau refuza o cursă fără represalii;
– Implementarea de urgență a Directivei Europene 2831/2024 în legislația națională, înainte de termenul-limită din 2 decembrie 2026.
Semnatarii menționează că măsuri similare ar fi fost deja adoptate în mai multe state europene, prin legi sau hotărâri judecătorești.
„Statul are obligația de a proteja cetățenii împotriva practicilor abuzive, indiferent de forma juridică sub care acestea sunt prezentate. Economia digitală nu poate funcționa în afara principiilor constituționale și a respectului față de demnitatea umană”, se mai precizează în documentul transmis autorităților.
