Miruță despre lecțiile învățate de România în ultimii patru ani, în contextul războiului de la graniță
Întrebat despre lecțiile concrete pe care le-a tras România și schimbările în domeniul apărării de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, Radu Miruță a oferit detalii despre evoluțiile legislative și tehnologice din ultimii ani.
El a menționat că în prezent în Senat se află în dezbatere o nouă lege a Apărării, inițiată acum trei ani. „Și m-am uitat, sunt amendamente care actualizează propunerea din legea Apărării Naționale, raportată la ce se observă pe frontul din Ucraina. Se discută despre aeronave fără pilot, se discută despre atacuri hibride, vedem echipamente de luptă pe front care fac diferența doar două săptămâni, că după două săptămâni și partea adversă dezvoltă tehnologie de la dronele care inițial erau buriate până la dronele care zboară conectate cu fibra optică. Evident că oricât de mult ai pregăti și ai face strategie, atunci când livrezi produsele pe care le proiectezi pe front, se mai schimbă lucruri. Acolo este experiența celor care produc armament. Dar dincolo de tehnologiile astea care și-au dovedit diverse eficiențe, eu observ că s-a reușit ceva ce nu s-a imaginat, și anume unitatea țărilor membre ale Uniunii Europene. Din acea incursiune de o noapte în care nici n-a apucat să se facă prea multe burtiere, că Rusia invada definitiv zona respectivă din Ucraina, am ajuns în situația în care astăzi avem patru ani și n-au reușit să-și atingă scopul”, a declarat Miruță la TVR.
Miruță a evidențiat curajul militarilor ucraineni și sprijinul consistent din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite.
„Dincolo de soldații, de militarii ucraineni care luptă brav acolo, este un sprijin semnificativ din partea țărilor membre ale Uniunii Europene, ale Statelor Unite și cine mai consideră că este nevoie să ajute Ucraina. S-a creat o unitate. Adițional, dacă vreți, în al treilea rând, s-a conștientizat necesitatea de sporire a capacităților de producție pe teritoriul național al fiecărei țări”, a adăugat el.
Potrivit lui Miruță, România dispune acum de 21 de proiecte de înzestrare finanțate prin mecanismul SAFE, un număr semnificativ față de anul anterior.
„Să derulezi 21 de proiecte (…) din care, până în 2013, adică în patru ani, trei ani și jumătate, patru ani, să ai pentru unele dintre ele fabrici în România, care acum nu sunt construite, finalizate și produse livrate este ceva complicat și pentru o firmă privată, unde managementul funcționează foarte eficient”, a explicat Miruță.
Referitor la proiectele SAFE care se vor realiza în România, în contextul dificultăților legate de offset în contractele de apărare, Miruță a afirmat că „n-a fost o problemă offset-ul”.
„A fost o problemă închiderea ochilor politici care trebuiau să bifeze un offset care nu era bifat, ca să fim foarte deschiși. Povestea nu este că scrie acolo ceva, ci este să accepți neîndeplinirea unor lucruri. Din cele 21 de proiecte, sunt trei categorii: este o categorie care se va face, probabil, în totalitate în România. Este o categorie care se va face parțial în România. Și este o categorie care se va cumpăra de pe raft. Pentru că nu transferă nimeni licență pentru 5, 6, 7 produse, licența fiind foarte scumpă. Cele mai multe dintre ele sunt cu localizare în România. Asta înseamnă că nu vom cumpăra vechituri de la francezi, de la nemți, cum am tot auzit, că folosiți banii din SAFE să veniți cu rablele lor în România. Este fix invers. Și este narativul celor care se bucură că Rusia încă rezistă în Ucraina și ea. În România, deschis vorbind, avem o industrie națională de armament, de producere a armamentului, foarte învechită”, a explicat Miruță.
El a precizat că atunci când a spus că „sunt copaci care cresc în hale în care se făcea producție” la Ministerul Economiei, nu a folosit nicio metaforă.
„Așa este. În același timp, la Armata Română, avem militari care vor înzestrare cu tehnologie de ultimă generație. La o adică, ei se duc cu pieptul înainte și este legitim să vrea tehnologie de ultimă generație. Și la mijloc este o dorință ca tehnologia asta de ultimă generație să fie produsă în fabricile care de 30 de ani nu au mai primit deloc, nimic, investiții și unde acum cresc copaci. Și am gândit acest mecanism SAFE ca un jeton prin care să dezmorțim acele fabrici. Și asta se poate și se va întâmpla la modul realist. Pentru că noi spunem în felul următor: Armata Română dă comanda. România are bani. România n-are tehnologie pentru toate produsele astea. Și mergem la firme care au tehnologie. Și le spunem, vreți, nu știu, 3 miliarde de euro pentru mașina de luptă a infanteriei? Nu o să vedeți niciun producător că spune nu, că e o sumă imensă. Și eu zic, bine, am stat la masă, spui că vrei, continuăm. Eu vreau ca asta să se facă în România, nu știu, 60-70-80% decât o spune Ministerul Economiei. Și ei încep să spună că nu pot 70, că pot 50, că noi spunem să poarte o negociere. Asta înseamnă că acolo unde acum este copac crescut, care nu se poate rupe cu mâna că nu e o buruiană, cu drujba de tăiat, vine un braț robotizat care va aduce tehnologia a firmei care va face, împreună cu angajații din România, într-un joint venture între industria națională și această companie care are tehnologia, acest produs aici”, a afirmat Miruță.
