Războiul din Ucraina a accelerat adoptarea unor măsuri pentru independența energetică a României, afirmă fost ministru
Perioada în care a fost ministru al Energiei a fost una dintre cele mai solicitante din istoria recentă a acestui portofoliu, iar eforturile au fost concentrate pe stabilitatea și dezvoltarea capacității energetice a României, potrivit declarațiilor făcute pe Facebook de Virgil Popescu la patru ani de la debutul războiului din Ucraina.
Popescu a spus că România se afla într-o situație energetică mai bună decât alte state europene, însă a resimțit creșterile de prețuri aferente crizei generate de invazie. „Europa s-a trezit peste noapte că depinde masiv de un agresor pentru gaze naturale. Mai multe state europene au intrat în panică. România era într-o poziție mai bună: aveam producție proprie de gaze, aveam Cernavodă, aveam hidroenergie. Dar și noi simțeam presiunea prețurilor globale care explodaseră”, a spus acesta.
În ceea ce privește luarea deciziilor în acea perioadă complicată, Virgil Popescu a menționat: „Atunci am luat decizii rapide, uneori incomode, poate insuficient explicate uneori, pentru că atunci când ai un război la frontieră și o criză energetică fără precedent, te miști repede sau pierzi.”
Printre măsurile adoptate a fost schema de plafonare a prețului la energie, introdusă prin OUG 27/2022, care stabilea un preț de 0,68 lei/kWh pentru consumatorii casnici cu consum redus, precum și un mecanism de protecție pentru companii. „Nu am lăsat românii la mila pieței într-un moment de șoc extern fără precedent”, a notat fostul ministru.
Începutul războiului a însemnat și demararea mai multor proiecte strategice pentru asigurarea independenței energetice a României. Printre acestea se numără deblocarea proiectului Neptun Deep, considerat esențial pentru securitatea energetică a României și a regiunii, relansarea proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și demararea programului pentru reactoare modulare mici (SMR).
De asemenea, a început construcția centralei de la Mintia, cu o capacitate de aproximativ 1.750 MW, o investiție majoră. A fost negociat Coridorul Verde cu Azerbaidjan, un cablu submarin de peste 1.100 km care aduce energie regenerabilă din Caucaz spre Europa. A fost consolidat Parteneriatul Strategic cu SUA în energie, inclusiv cooperarea pentru nuclear (inclusiv tehnologii noi).
„Direcția a fost corectă și pașii făcuți înainte sunt semnificativi. Acum 4 ani, Rusia a crezut că energia e cea mai puternică armă împotriva Europei, dar România a demonstrat că are resursele și voința să nu fie vulnerabilă – și să își construiască bazele spre independența energetică”, a conchis Virgil Popescu.
